Donald Trump spune că președinții ar trebui să aibă „imunitate deplină” și dacă comit infracțiuni
Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat, joi, că președinții ar trebui să aibă „imunitate deplină” în fața legii chiar și atunci când comit infracțiuni în funcție, relatează CNN. Trump a făcut declarațiile în așteptarea verdictului la apelul pe care l-a depus în dosarul în care este acuzat că a încercat să răstoarne rezultatul alegerilor din 2020.
„Chiar și situații «în care s-a depășit limita» ar trebui să fie sub umbrela imunității depline” a spus Trump într-un mesaj scris cu majuscule pe rețeaua sa, Truth Social.
„Un președinte al Statelor Unite ar trebuie să aibă imunitate deplină, fără de care ar fi imposibil pentru el sau ea să funcționeze în mod corect”, a scris Trump.
Fostul președinte încearcă să-și folosească situația juridică dificilă pentru a-și mobiliza electoratul în alegerile preliminare republicane, în cadrul cărora a obținut o primă victorie importantă, săptămâna trecută, în statul Iowa, primul din circuitul preliminarelor.
Trump a reluat și opinia sa, conform căreia, puterea absolută a autorității prezidențiale îl protejează și după plecarea din funcție – o susținere care a generat temeri printre adversarii și criticii săi înainte de alegerile prezidențiale din 2024.
În fapt, Trump descrie felul în care funcționează autoritatea într-o dictatură – unde nu există niciun fel de responsabilitate a demnitarilor și nici forme de a-i trage la răspundere atunci când acționează ilegal.
O comisie federală de apel a exprimat scepticism, săptămâna trecută, cu privire la susținerile lui Trump despre „imunitatea perpetuă” a președinților și a luat în vedere ipoteza conform căreia un președinte în funcție ar vinde grațieri sau și-ar asasina rivalii politici.
Trump vrea să scape de dosar
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Trump vrea ca autoritățile judiciare federale americane să claseze dosarul în care este acuzat de procurorul Jack Smith de încercarea de a rămâne la putere după ce a pierdut alegerile din 2020. Trump a pledat nevinovat față de toate acuzațiile.
Echipa acuzării a argumentat la înfățișarea de săptămâna trecută că președinții nu sunt deasupra legii și că ar fi „teribil de înfricoșător” dacă nu ar exista niciun mecanism de tragere la răspundere a președinților care încalcă cu bună știință legea, inclusiv prin încercări de a rămâne ilegal și neconstituțional la putere.
Joi, Trump a folosit din nou acest argument al „imunității depline”, însă avocații săi sunt ceva mai puțini radicali și au vorbit de „forme de protecție, cu unele excepții” – argumentând că foștii președinți ar trebui să aibă imunitate față de unele acțiuni care pot fi considerate „îndatoriri oficiale ale funcției”.
Trump susține că eforturile sale de a rămâne la putere și după ce a pierdut alegerile au făcut parte din prerogativele sale prezidențiale de guvernare a țării.
Unul dintre avocații lui Trump a declarat, săptămâna trecută, că un fost președinte nu poate fi pus sub acuzare decât după ce a fost dat un verdict politic în Senat, în urma unui proces de impeachment.
Un judecător din comisia federală a pus la îndoială dur acest argument, iar altul și-a exprimat îndoiala că mecanismele de protecție constituționale pentru președinte se pot extinde la aproape orice acțiune făcute de acesta cât se află în funcție.
Trump a fost pus sub acuzare în 2021, chiar înainte să părăsească funcția, pentru încercările sale de a răsturna în mod violent rezultatul alegerilor din 2020, însă a fost achitat de Senatul controlat de republicani. Lideri politici republicani, inclusiv fostul șef al majorității, Mitch McConnell, spuneau, atunci, că sistemul de justiție poate să-l tragă la răspundere pe Trump.
Acest nou apel este singura șansă a lui Trump de a „deraia” procesul în care urmează să fie judecat, programat pentru începutul lui martie. El poate să însemne o importantă re-evaluare prin precedent juridic a separării puterilor în republica americană și ar putea să ducă la schimbări ale felului în care este înțeleasă puterea președintelui SUA.
Editor : Adrian Dumitru
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
