Militarii români aflați în misiunea internațională ONU din Republica Mali (MINUSMA) sunt în siguranță și își desfășoară activitățile conform programului normal, transmite Ministerul Apărării Naționale, după ce marți această țară a fost scena unei lovituri de stat.
Preşedintele Ibrahim Boubacar Keita şi premierul Boubou Cisse au fost arestaţi de armată în urma unei revolte care a avut loc marţi, după luni întregi de proteste de stradă în instabilul stat din Africa de Vest, care se confruntă şi cu o insurgenţă a grupărilor islamiste.
Cum a reacționat comunitatea internațională la lovitura de stat din Mali
Naţiunile Unite, Uniunea Europeană, Comisia Uniunii Africane şi Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) au condamnat acţiunile armatei. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut „eliberarea imediată” a preşedintelui, iar UE a condamnat tentativa de lovitură de stat care era în desfăşurare, marți, în Mali şi a respins orice schimbări anticonstituţionale. „Acesta nu poate fi în niciun caz răspunsul la profunda criză socio-politică ce a lovit Mali de câteva luni”, se menţiona într-un comunicat al UE.
Câți militari are România în Mali
Din luna octombrie 2019, România contribuie, pentru o perioadă de un an, la eforturile internaționale de menținere a păcii în Mali cu un detașament al Forțelor Aeriene Române format din 120 de militari și 4 elicoptere IAR-330 Puma L-RM.
„Situația este în permanență monitorizată de conducerea Ministerului Apărării Naționale, care este în legătură atât cu militarii detașamentului românesc din Mali, cât și cu Organizația Națiunilor Unite”, asigură MApN, miercuri, într-un comunicat.
Detașamentul Carpathian Pumas se află, de la începutul misiunii, în baza ONU Camp Castor, din Gao, aflată la o distanță de peste 1.000 de kilometri de capitala Bamako, acolo unde marți s-a desfășurat lovitura militară de stat.
Ce s-a întâmplat în Mali
Preşedintele Ibrahim Boubacar Keita şi-a anunţat demisia în direct la televiziune, în zorii zilei de miercuri, în urma loviturii de stat militare de marţi. Militarii care au preluat puterea au anunţat în cursul nopţii că doresc să instituie „o tranziţie politică civilă” care să conducă la alegeri generale „într-un interval de timp rezonabil”.
Un bărbat care a fost prezentat drept purtătorul de cuvânt al militarilor, colonelul Ismael Wague, adjunct al şefului de Stat Major al armatei aerului, a declarat la televiziune că „Mali alunecă pe zi ce trece în haos, anarhie şi insecuritate din cauza oamenilor însărcinaţi cu destinul său. (...) Societatea civilă şi mişcările socio-politice sunt invitate să ni se alăture pentru a crea împreună cele mai bune condiţii pentru o tranziţie politică civilă care să conducă la alegeri generale credibile pentru exerciţiul democratic prin intermediul unei foi de parcurs care va pune bazele unui nou Mali”, a adăugat colonelul, care le-a cerut organizaţiilor internaţionale şi regionale „să li se alăture pentru bunăstarea Mali”.
Liderii militari care au preluat puterea, dispuși să colaboreze cu misiunea ONU
„(Misiunea ONU) MINUSMA, forţa (antijihadistă franceză) Barkhane, G5 Sahel (care grupează cinci ţări din regiune), forţa Takuba (o alianţă a forţelor speciale europene care îi asistă în lupte pe malieni) rămân partenerii noştri. Toate acordurile anterioare” vor fi respectate, a precizat purtătorul de cuvânt al militarilor puciști.
Militarii au început să se revolte marţi dimineaţa în oraşul-garnizoană Kati, situat la 15 kilometri nord-vest de Bamako. Lovitura de stat militară s-a produs după câteva săptămâni de tensiuni politice şi proteste antiguvernamentale repetate, în timpul cărora negocierile dintre guvern şi opoziţie, care este condusă de popularul cleric Mahmoud Dicko, fost aliat al lui Keita, au eşuat.
O lovitură de stat care a avut loc în 2012 în Mali a fost executată de militari din aceeaşi garnizoană, iar instabilitatea politică din Mali este văzută drept o evoluţie periculoasă pentru întreaga regiune a Sahelului, care se confruntă deja cu ameninţări din partea numeroaselor grupări teroriste şi separatiste.
Editare web: Luana Păvălucă
