Video Exclusiv Aurescu, despre un conflict militar în Ucraina: Sunt două săptămâni în care dialogul mai are o şansă. Sprijinim intens Kievul
România nu va trimite trupe în Ucraina, în cazul unui conflict militar cu Federația Rusă, însă Bucureștiul sprijină „intens” Kievul la nivel diplomatic , fiind implicat în toate deciziile care se iau la nivel UE și NATO, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile dure pregătite împotriva Moscovei. Deocamdată, însă, există un răgaz de două săptămâni în care „dialogul mai are o șansă”, iar România speră că Moscova va face o evaluare „serioasă și responsabilă” a propunerilor de aplanare a tensiunilor înaintate de Occident, a declarat joi seara, la Digi24, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu.
„Eu sper că partea rusă va analiza cu foarte mare atenție și cu foarte mare responsabilitate propunerile pe care atât Statele Unite, cât și Alianța Nord-Atlantică le-au înaintat către partea rusă. E vorba despre un set de propuneri complementare, atât documentul pe care Statele Unite l-au înmânat, în urma promisiunii făcute de secretarul de stat Blinken ministrului de externe Lavrov, vinerea trecută, la Geneva, cât și documentul care a fost elaborat la nivelul NATO sunt documente complementare. Și România a fost implicată în redactarea tuturor acestor documente, alături de ceilalți aliați. Sunt documente extrem de solide, care iau în calcul tot ceea ce înseamnă arhitectura de securitate europeană actuală, iau în calcul atât preocupările care au fost exprimate de Federația Rusă, dar în egală măsură subliniază foarte clar și preocupările pe care aliații le au față de Federația Rusă”, a detaliat Bogdan Aurescu la Digi24.
El a subliniat că deocamdată aceste documente nu sunt publice, dar miercuri au fost prezentate câteva elemente de către secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce ele au fost transmise Federației Ruse, precum și de către secretarul de stat Antony Blinken.
„Noi sperăm că Federația Rusă le va analiza cu atenție. Există promisiunea că va exista și o întâlnire nouă între secretarul de stat Blinken și ministrul de externe Lavrov, deci aşteptăm cu foarte mare interes care este evaluarea Federaţiei Ruse. Noi sperăm să fie o evaluare serioasă şi responsabilă, pentru că aşa cum am văzut din seria de consultări, de dialog, care a avut loc între 10 şi 13 ianuarie (...), toate aceste chestiuni au fost discutate şi examinate cu foarte multă atenţie de către ambele părţi. Acest peisaj este completat şi de o rundă de negocieri care a avut loc ieri (miercuri - n.r.), la Paris, în formatul numit Normandia, adică în formatul Rusia - Ucraina - Germania - Franţa, şi după acea rundă de discuţii care a durat mai bine de opt ore a rezultat un tip de înţelegere care fixează încă o întâlnire peste două săptămâni, în acelaşi format. Deci există, dacă vreţi, un moment de circa două săptămâni în care dialogul mai are o şansă şi noi sperăm ca acest dialog să continue”, a spus ministrul de externe, joi seară, la Digi24.
România nu trimite trupe în Ucraina, în cazul unui conflict militar
„Noi sperăm ca dialogul să nu eșueze. Ceea ce spunea astăzi ministrul de externe Lavrov, în reacția publică, era, pe de o parte, că nu este mulțumit de o parte a răspunsului, dar pe de altă parte, spunea că există, totuși, anumite aspecte pe care s-ar putea angaja într-un anumit dialog. El le-a numit aspecte secundare, dar ele sunt totuși foarte importante, pentru că se referă la măsuri de transparență, de reducere a riscurilor, de creștere a încrederii, de control al armamentelor, aspecte unde și aliații au îngrijorări destul de serioase față de comportamentul Federației Ruse și unde merită o discuție, pentru a consolida arhitectura de securitate europeană și pentru a asigura, cel puțin din perspectiva conduitei Federației Ruse, că acest stat va reveni la respectarea unor prevederi ale acestor documente, norme de conduită ș.a.m.d., pe care în ultimii ani Federația Rusă nu le-a mai respectat sau le-a respectat selectiv”, a punctat șeful diplomației române.
Bogdan Aurescu a precizat că, în cazul unui conflict militar în Ucraina, este exclus ca România să trimită trupe militare în această țară, care nu este membră NATO și nu este acoperită de clauza de apărare colectivă prevăzută de Articolul 5 al Tratatului Alianței Nord-Atlantice. „Nu se pune problema ca NATO să intervină militar în cazul unui conflict între Federația Rusă și Ucraina, deci nici România. Această perspectivă nu există”, a dat asigurări ministrul de externe.
În schimb, există perspectiva unui sprijin intensificat pentru Ucraina.
Astfel, Federaţia Rusă riscă sancţiuni la nivel european, pe care România le va sprijii, fie că este vorba despre „sancţiuni individuale”, care vizează anumite persoane, dar şi sancţiuni care vizează unele sectoare ale economiei, precum cel energetic sau financiar.
Sancțiuni. Fiecare stat trebuie să-și asume și o parte de costuri
„În cazul în care începe un conflict militar în Ucraina - ceea ce, evident, nu ne dorim şi încercăm să evităm tocmai prin aceste eforturi diplomatice foarte intense care au loc în această perioadă - într-un astfel de caz este evident că atât la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi la nivelul Uniunii Europene vor fi luate măsuri foarte serioase, pe care cred că Federaţia Rusă nu şi le doreşte. În primul rând, la nivelul NATO vom adopta decizii cu privire la o consolidare puternică, substanţială a flancului estic (...) pe de altă parte, la nivelul Uniunii Europene pregătim un set foarte consistent de sancţiuni, iar aceste sancţiuni, aşa cum s-a decis deja la Consiliul European din decembrie, vor produce consecinţe masive – citez acum din documentul respectiv – şi costuri severe faţă de Federaţia Rusă, iar la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de luni, la care am participat la Bruxelles, am decis să accelerăm pregătirea acestor sancțiuni”, a arătat ministrul român de externe.
Întrebat dacă aceste sancțiuni nu se răsfrâng și asupra celor care le impun, șeful diplomației a explicat că există o analiză de impact pe care o face și o prezintă fiecare stat, apoi aceste poziții se armonizează și se ajunge la o poziție comună, în așa fel încât aceste sancțiuni să aibă un impact cât mai mic. „Pe de altă parte, cum discutam cu secretarul de stat Blinken, fiecare stat trebuie să-și asume și o parte de costuri, atunci când este vorba de a aplica acest tip de măsuri”, a menționat Bogdan Aurescu.
Gesturi diplomatice
În plus, România sprijină Ucraina pe plan diplomatic. Discută și se consultă, de pildă, cu statele din „formatul B9” (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Grupul a fost creat de președintele Klaus Iohannis și de președintele polonez Andrzej Duda - n.r.) pentru a găsi cele mai bune soluții.
La reuniunea miniștrilor de externe din UE care a avut loc luni, România a propus ca o astfel de reuniune, cu toți șefii diplomațiilor din UE, să aibă loc chiar la Kiev, pentru a arăta solidaritatea statelor membre ale Uniunii Europene cu Ucraina, o propunere salutată deja de mai multe state membre, dar și de Ucraina.
„Deci, România este activă și în continuare vom mai face câteva lucruri interesante”, a adăugat Bogdan Aurescu.
De asemenea, în măsura în care România va primi solicitări de ajutor material, va ajuta Ucraina așa cum a făcut-o și în cursul anului trecut, când a trimis în țara vecină materiale medicale necesare în criza COVID.
Aurescu a amintit și de trilaterala România-Polonia-Turcia, pe care a convocat-o la București anul trecut și la care i-a invitat și pe omologii din Ucraina și Georgia.
Doar Federația Rusă știe în acest moment ce urmează să se întâmple
„Toată această situație de securitate care este în continuă deterioare și într-o deteriorare accelerată mai ales în ultima perioadă a fost creată de Federația Rusă. Care sunt scopurile acestei desfășurări de forțe pot fi deduse din cerințele pe care le-a adresat deja în luna decembrie - să nu se extindă NATO spre est, dar Ucraina, de exemplu, sigur, este stat candidat, dar nu se punea problema unei decizii iminente de intrare a Ucrainei în NATO, pentru asta e nevoie de un proces mult mai îndelungat, mult mai laborios, și România a trecut printr-un astfel de proces de aderare și știm foarte bine că nu e așa de simplu. Doi - celelalte cerințe se referă la modificarea unor parametri ai securității europene cu cerințe care sunt inacceptabile față de NATO. Prin urmare, doar Federația Rusă știe în momentul de față ce urmează să se întâmple. Noi sperăm, însă, că răspunsul va fi unul responsabil și că dialogul va prevala, aceasta este speranța noastră și tot efortul diplomatic pe care l-am făcut în ultima perioadă, în diverse formate, este cu acest scop: dezescaladarea, reducerea tensiunilor, revenirea la o situație de normalitate”, a mai declarat ministrul român de externe.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
