Războiul dintre Hamas și Israel a stârnit reacţii care dezvăluie o lume tot mai fragmentată, în care vocea ţărilor occidentale devine o minoritate, tendinţă care s-a accentuat de la conflictul din Ucraina, arată o analiză AFP, potrivit Agerpres.
Începând de sâmbătă, ţările occidentale au condamnat în termenii cei mai fermi atacurile sângeroase ale Hamas asupra Israelului şi poporului său, subliniind că „nu există nicio justificare pentru terorism”.
În timp ce ţări non-occidentale, cum ar fi Argentina şi India, sunt solidare cu Israelul, multe altele au cerut pur şi simplu detensionarea situaţiei, cum ar fi Arabia Saudită, China, Egipt, Maroc, Rusia şi Turcia.
Algeria, Iran, Sudan şi Tunisia şi-au exprimat deschis sprijinul pentru Hamas, organizaţia islamistă palestiniană care controlează Fâşia Gaza. Iar vineri au avut loc demonstraţii de mii de oameni în Orientul Mijlociu, inclusiv în Iordania şi Bahrain, pentru a-şi exprima sprijinul pentru palestinieni.
La mai bine de un an şi jumătate de la invazia rusă din Ucraina, unele ţări din Sudul global încă refuză să urmeze ordinul occidental de a sprijini Ucraina.
„Cele două secvenţe se intersectează în discursurile statelor din Sud”, notează Hosni Abidi, directorul Centrului pentru Studii şi Cercetări privind Lumea Arabă şi Marea Mediterană din Geneva. Războiul din Israel "accentuează şi mai mult o diviziune deja vizibilă în Ucraina", a adăugat el.
Ochii ațintiți pe poporul palestinian
Acest conflict „arată amploarea acestei diviziuni în majoritatea ţărilor din Sud şi în special în Africa şi în lumea arabă şi musulmană”, a subliniat el.
În această lume fragmentată, toţi ochii sunt acum aţintiţi asupra situaţiei dificile a poporului palestinian.
Problema este una sensibilă, în special pentru ţările arabe care şi-au normalizat relaţiile cu Israelul, în timp ce opinia lor publică şi-a exprimat întotdeauna sprijinul neclintit pentru palestinieni.
Astăzi, ţările arabe „se tem de reacţia propriului popor"” a declarat Francois Heisbourg de la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra.
Pentru Bertrand Badie, profesor la Sciences-Po Paris, mobilizarea opiniei publice este probabil „marea necunoscută”. „Unele guverne arabe consideră că sprijinul pentru Palestina are un cost prea mare, dar opinia lor publică este ataşată de cauza palestiniană şi chiar se identifică cu ea”, a spus el.
„Este o modalitate pentru oameni de a-şi exprima propriile frustrări în regimuri autoritare, corupte, care nu funcţionează bine”, a spus el, amintind de omniprezenţa steagurilor palestiniene în timpul Primăverii Arabe, paradelor din Alger sau Cupei Mondiale de fotbal.
Potrivit acestuia, pentru ţări precum Maroc, Iordania sau Egipt, mobilizarea opiniei publice este chiar „o sabie a lui Damocles”. „Palestina a fost, de asemenea, emblema ţărilor nealiniate de foarte mult timp”, îşi aminteşte profesorul.
Cu toate acestea, notează el, „trecem de la nealinierea ţărilor din Sud la un moment în care Sudul global încearcă să joace un rol de echilibru în relaţiile internaţionale” şi cu „un centru de greutate al celor care încearcă să reintroducă Palestina în jocul negocierilor”.
Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, care deţine preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU, a cerut miercuri protecţia „copiilor palestinieni şi israelieni” prinşi în război.
Răspunsul Israelului la Gaza „va duce la o mare violenţă”
În plus faţă de cauza palestiniană, harta reacţiilor la războiul din Israel este, de asemenea, „obligată să evolueze pe măsură ce descoperim amploarea numărului de victime umane şi odată cu criza ostaticilor”, subliniază Francois Heisbourg. De asemenea, pentru că răspunsul Israelului la Gaza „va duce la o mare violenţă” şi la o „geopolitică a dilemei” între dezmembrarea Hamas şi gestionarea crizei ostaticilor.
Spre deosebire de războiul din Ucraina, printre victimele conflictului se numără şi străini. Aproximativ 150 de bărbaţi, femei şi copii de mai multe naţionalităţi sunt ţinuţi în mâinile Hamas.
Evenimentele în desfăşurare în lume au loc „sub ochiul şi privirea lumii care nu vede lucrurile aşa cum le vedem noi”, occidentalii, a declarat fostul ministru francez al Afacerilor Externe, Dominique de Villepin, la France Inter, cerând „să se ţină cont” de aceste reacţii.
Hosni Abidi reaminteşte că o serie de ţări şi-au justificat neutralitatea în Ucraina prin standardele duble: condamnarea invaziei, dar „abţinerea de la a face acelaşi lucru în faţa colonizării teritoriilor palestiniene”. „Acest decalaj este grav. Subminează credibilitatea discursului democraţiilor occidentale”, a spus el.
Editor : C.L.B.
