Exclusiv Ambasadoarea Franței: Noi credem că absenţa dialogului cu Rusia nu a dus la condiţii de securitate mai bune, dimpotrivă
Liberté, égalité, fraternité! Sunt trei cuvinte pe care le înțelegem chiar dacă sunt rostite în franceză. Mesajul pe care îl transmite acest motto atât de cunoscut al francezilor este, pe scurt, unitate. Iar lumea are nevoie acum mai mult ca niciodată, parcă, de acest lucru. Președintele Emmanuel Macron este unul dintre cei mai activi lideri din politica internațională, chiar dacă ideile lui nu sunt pe placul tuturor. Trimisul lui la București, doamna ambasador Michele Ramis, ne ajută să înțelegem mai bine care este viziunea Franței pentru politica Uniunii Europene și nu numai, într-un interviu acordat Digi24. Diplomatul a dezvăluit că un trimis special al președintelui Emmanuel Macron urmează să vină în România, când condițiile o vor permite, pentru a explica filosofia Franței, care pledează pentru reluarea dialogului dintre UE și Rusia.
Lecțiile dure ale pandemiei de coronavirus: disciplina
„Purtarea măştii în spaţiile închise devine obligatorie”. Anunţul a fost făcut în această săptămână de preşedintele francez, Emmanuel Macron, într-un interviu pe care l-a acordat de Ziua Naţională a Franţei. Motivul este cât se poate de evident: şi acolo crește numărul de infectări. Până recent, francezii trebuiau să poarte măşti doar în mijloacele de transport, nu şi în magazine, de pildă.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Vorbim acum despre pandemia de coronavirus, pentru că oamenii sunt deja obosiţi şi chiar o neagă. Dacă discutăm despre măşti, distanţă fizică şi teorii ale conspiraţiilor, care sunt reacţiile francezilor?
Michele Ramis, ambasadoarea Franței la București: Înainte de toate să fim obiectivi, această pandemie nu doar că există, dar din păcate a schimbat planurile făcute de ţările noastre, într-o manieră dură. Trebuie să ne amintim că sunt peste 11 milioane de cazuri în toată lumea, peste jumătate de milion de decese. În ţara mea am fost afectaţi la început, pentru că suntem o ţară foarte deschisă pentru turism, există foarte mulţi oameni în trecere, suntem un culoar pentru oamenii de afaceri, un culoar pe care circulă tot felul de oameni. Primul val a fost groaznic. Avem în total peste 30 de mii de decese, din peste 170 de mii de cazuri. Din fericire, guvernul a decis să ia măsuri de izolare pentru o perioadă de aproape două luni şi ieşirea din această perioadă de restricţii se produce foarte bine. Reluarea activităţii economice nu a însemnat şi reluarea circulării virusului şi suntem încă la un plafon jos (n.r. de infectări noi).
Însă, disciplina este un lucru dificil. Oamenii au fost închişi în case timp de două luni. În principiu, respectă recomandările sanitare, uneori sunt şi excepţii, tineri care ies pe stradă crezând că tinereţea îi protejează şi că faptul că sunt afară este tot o protecţie. Sunt acum discuţii în Franţa pentru a face obligatorie purtarea măştii în locurile închise. Ştim că virusul continuă să circule şi că nu putem decât să luăm aceste măsuri, pentru că nu există încă nici tratament, nici vaccin.
Teoriile conspirației nu au prins prea mult în Franța
Teoriile conspiraţiei în Franţa nu au prins prea mult, nu sunt credibile, subiectul nu este politizat, cum putem vedea în anumite ţări. Este un consens asupra măsurilor necesare şi pentru moment, cum spuneam, lucrurile sunt în regulă, activitatea economică se reia şi sunt deja semne de redresare economică. Cam asta ar fi, este ceva care se gestionează zilnic, este o criză cum nu am mai văzut până acum, este un virus necunoscut.
Impactul economic a fost colosal asupra tuturor economiilor noastre. Dar este o criză asupra căreia guvernul meu a făcut multe predicţii, în baza unor indicatori şi economia îşi revine progresiv, deci în Franţa lucrurile sunt în regulă.
Unde se duc francezii în vacanță
Turismul francez avea de atins ţinta de 100 de milioane de vizitatori, anul acesta, dar pandemia a încurcat şi acest plan. Dacă numărul turiştilor străini este în scădere, cel al francezilor care fac turism intern a crescut cu 2% până acum.
Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre economie, turismul reprezintă 10% din bugetul Uniunii Europene. Am o curiozitate, cum călătoresc francezii anul acesta, în Franţa sau în străinătate?
Michele Ramis: Anul acesta probabil că nu vom avea acelaşi număr de turişti străini, pentru că Franţa are cam 90 de milioane de turişti străini în fiecare an. Ştim că sunt închise frontierele cu ţările din afara Uniunii Europene şi ştim că nu vom putea primi aceşti turişti străini. Dar mai ştim şi că francezii, în acest an, vor fi mai prudenţi şi nu îşi vor face vacanţele în străinătate. Şi în sfârşit, francezii sunt cei care vor investi în turismul francez, ca să ieşim din aceste două probleme care se unesc şi avem soluţia: francezii vor rămâne în Franţa să descopere patrimoniul francez şi regiunile Franţei. Bineînţeles, ne vor lipsi turiştii străini. Turismul, activitatea turistică nu vor fi aşa prospere ca în anii trecuţi. Gradul de ocupare turistică va fi de circa 70-72% din ce aveam până acum, dar este o ocazie pentru francezi să îşi descopere ţara. Ştim că sunt imposibile călătoriile lungi, că sunt ţări care impun carantina şi nu vrea nimeni să se pună într-o situaţie din care nu poate să revină, nu ştim niciodată când apar reprize de epidemie. Şi poate este o şansă şi pentru cei care au restaurante, hoteluri şi operatorii turistici care suferă mult din cauza crizei şi care pot primi acum clienţi francezi, care pot să compenseze lipsa turiştilor străini.
Cum se va salva Europa
Atât Franţa, cât şi Germania, ţara care deţine acum preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, vor ca pachetul de relansare economică pentru statele membre să fie negociat rapid, astfel încât guvernele locale să poată beneficia de bani. Luna iulie este termenul limită pentru a ajunge la un acord, pe care îl susţin preşedintele Macron şi cancelarul Merkel.
Cristina Cileacu: Bugetul Uniunii Europene şi planul de relansare economică sunt două chestiuni importante pe ordinea de zi europeană. Franţa spune că ţările cele mai afectate de coronavirus ar trebui să primească mai mulţi bani europeni. Dar Franţa a fost şi ea afectată mai mult de acest virus. Ce se întâmplă deci cu ţările din Est?
Michele Ramis: Este o propunere. Este propunerea Comisiei Europene, care se discută şi care a fost inspirată din propunerea franco-germană. Această propunere a fost pentru un fond de 750 de miliarde de euro, compus din granturi şi împrumuturi şi acest fond este în plus faţă de bugetul Uniunii Europene. Toate acestea sunt complexe, Comisia a propus diferite segmente, dar felul în care se distribuie banii nu a fost încă decis. Pentru moment, felul în care se vor face alocările din fondul de relansare economică, ţine cont de şomaj, de PIB, dar poate ţine cont şi de alte elemente.
Toate acestea nu sunt încă decise, de altfel nici sumele nu sunt hotărâte, repartiţia lor, dacă vrei, nu va fi decizia unui singur stat membru. În repartizarea actuală, România primeşte fonduri importante, pentru că va fi beneficiara a mai mult de 30 de miliarde de euro din fondul de relansare economică.
Apoi va mai fi o discuţie care va avea loc între ţările care au o dorinţă mai mare de solidaritate şi cele care sunt mai precaute în ceea ce priveşte precauţiile, cei care vor să dea mai mult, cei care vor să ia mai mult, vor urma deci negocieri, care au început deja. Este o primă întâlnire a Consiliului European care a arătat că putem avea un final favorabil. Şefii de stat şi de guvern se vor întâlni şi la finalul săptămânii, o reuniune fizică, pentru a discuta şi a se înţelege în cadrul unei reuniuni oficiale.
Nu este nicio urgenţă pentru adoptarea acestui plan, dar parametrii arată un echilibru, iar fiecare etapă are valoarea ei. Nu ştiu care va fi finalul negocierilor, în orice caz trebuie ca fiecare să îşi vadă calculele împlinite, toată lumea trebuie să îşi poată susţine planul naţional făcut în baza planului de relansare economică european, să aibă resursele pentru relansare. Suntem interdependenţi şi este interesul tuturor ca fiecare stat să aibă mijloacele pentru a-şi relansa economia.
Franța vrea relansarea dialogului cu Rusia. Un reprezentant al lui Macron, așteptat în România să explice de ce
Pentru că pandemia îngreunează călătoriile, preşedintele Franţei a avut un dialog online cu preşedintele Rusiei. Deşi Uniunea Europeană îşi menţine sancţiunile asupra Federaţiei Ruse, Emmanuel Macron consideră că cele două entităţi au nevoie de mult dialog ca să-şi rezolve problemele. El a şi anunţat, de altfel, că va face o vizită la Moscova anul acesta, să continue discuţiile începute cu Vladimir Putin despre securitatea Europei.
Cristina Cileacu: Preşedintele Macron este mai puţin popular în Franţa, dar este foarte prezent în politica externă. A vorbit cu preşedintele Putin, într-un moment în care Rusia nu este în topul preferinţelor europene. Cum vede Franţa relaţia Uniunii Europene cu Rusia?
Michele Ramis: După cum ştii, am propus relansarea unui dialog constructiv şi exigent cu Rusia. De ce? Pentru că absenţa dialogului nu duce la un plus de securitate. Rusia este o ţară mare, este membru al Consiliului de Securitate (n.r. - al ONU), Rusia este o ţară mare care este actor în criza regională, mă gândesc la Siria, la Libia. Rusia trebuie să fie în mediul său, trebuie să fie actor în rezolvarea acestor crize, deci noi credem că absenţa dialogului cu Rusia nu a dus la condiţii de securitate mai bune, dimpotrivă. Noi credem că absenţa dialogului a dus la creşterea potenţialului crizei.
De aceea, preşedintele francez vrea relansarea unui dialog cu Rusia, care trebuie să fie un dialog exigent, constructiv, dar bazat pe rezultate, pentru că nu putem face economie de discuţie cu Rusia pentru soluţionarea acestor crize, pentru că putem evita neînţelegerile atunci când vorbim, neînţelegeri care pot duce la tensiuni grave, pentru că regimul internaţional de înarmări este momentan în blocaj, vedem că sunt tratate care nu mai sunt riguros respectate, tratate la care renunţă anumite părţi, acestea arată că arhitectura internaţională a înarmării trebuie să fie regândită, relansată, refăcută. Nu ar fi vorba despre un dialog naiv, nici un dialog de complezenţă, este un dialog de la care ne aşteptăm să putem avansa.
Uniunea Europeană are şi principii pentru dialogul cu Rusia, de exemplu acordul de la Minsk. Aşadar noi credem că acest dialog cu Rusia trebuie să susţină securitatea Europei şi a tuturor partenerilor Franţei, nicidecum să îi ameninţe. Avem un reprezentant special al preşedintelui, care în timpul pandemiei a parcurs diferite etape pentru a explica meritele acestei politici. Sper că va putea să vină și aici, în România, trebuia să vină, dar din cauza pandemiei vizita sa a fost decalată, pentru a explica României fundamentul acestui dialog, lucrurile bune la care ne putem aștepta, beneficiile la care ne putem aștepta, dacă este făcut cu rigoare, cu exigență și cu luciditate.
Cristina Cileacu: Dar cine susține în acest moment această inițiativă a președintelui dvs?
Michele Ramis: Mai multe state ale Uniunii Europene, care știu că acest dialog poate avea beneficii. Am discutat la nivel de stat cu mai multe țări care știu că lipsa acestui dialog nu este o soluție. Nu am lista acestor țări, dar întâlnirile din străinătate au fost foarte utile pentru a apropia punctele de vedere. Trebuie, de asemenea, ca dialogul dintre Uniunea Europeană și Rusia să se reia, să fie un tot în realitate. Este dialog bilateral, între Rusia și Uniunea Europeană, de aceea credem că trebuie reluat și acest dialog, pe o bază constructivă și ca un fundament pentru rezultate. Toată evoluția acestei relații trebuie făcută pe baza rezultatelor. Sunt chestiuni legate de suveranitate, de spațiu, de terorism, toate aceste lucruri care sunt esențiale pentru viitorul Uniunii Europene și pentru securitatea sa.
Președintele Franței și „moartea cerebrală” a NATO
NATO a fost de două ori până acum în „ţinta” liderului Franţei, iar expresia folosită pentru a descrie felul în care acţionează Alianţa Nord-Atlantică, a fost „moarte cerebrală”. Care sunt argumentele preşedintelui Macron pentru aceste declaraţii repetate?
Cristina Cileacu: „Moarte cerebrală” a fost expresia folosită de președintele dvs, dl Macron, pentru a descrie NATO și deciziile lui Donald Trump. Ce vrea Franța în plus de la NATO?
Michele Ramis: Atunci când președintele nostru a făcut această declarație în „The Economist”, a plecat de la o constatare conform căreia NATO este o arhitectură de securitate colectivă, este o alianță militară care funcționează foarte bine, dar că în această alianță lipsește coeziunea și consultarea politică suficientă. Această declarație a fost făcută ca urmare a unei decizii unilaterale a unui stat, în speță Turcia, cum a fost lansarea unei operații militare împotriva kurzilor din nord-vestul Siriei, de anul trecut, inițiativă care a pus în pericol toate statele implicate în coaliție. Așa că președintele a vrut să spună că NATO este util, că nu este un critic al NATO, dar trebuie să funcționeze mai bine. La summitul de la Londra, din decembrie 2019, noi am lansat ideea unei noi strategii care să reflecteze asupra stilului de lucru în NATO, care să presupună mai multă coerența între membrii săi, deci această strategie este în lucru, va fi gata în câteva luni.
Episodul care a avut loc în apele teritoriale libiene confirmă acest diagnostic. O fregată franceză a fost vizată de un vas turc, într-o operație NATO în care suntem pentru a supraveghea respectarea embargoului pentru armamentul care ajunge în Libia. Suntem aliați și trebuie ca obiectivul unei operații să fie mai mult decât solidaritatea între aliați, este vorba despre întregul plan. Așa că este mai mult decât necesar să avem timp să reflectăm la modul de funcționare care să răspundă mai bine și proiectelor politice și misiunilor NATO.
NATO are de făcut „pace” și între aliați
Un incident între doi aliaţi NATO, Franţa şi Turcia, în Marea Mediterană, la o acţiune comună, a dus la tensiuni între cele două state. Pe scurt, un vas turc a şicanat o fregată franceză care verifica dacă un vas sub pavilion tanzanian, despre care credea că face trafic de arme pentru luptătorii din Libia.
Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre Turcia, Franța s-a retras din misiunea NATO din Mediterană. Care ar putea fi soluția la această situație actuală?
Michele Ramis: Cred că trebuie să clarificăm situația, trebuie ca aliatul nostru turc să își clarifice poziția. Este un embargou pentru arme, decis de ONU pentru apele Libiei, iar operația Sea Guardian se ocupă ca acesta să fie respectat. Dar sunt o serie de cereri de care avem nevoie pentru a reveni în această operație militară. În momentul de față știm că Libia este o regiune în criză și este periculoasă pentru securitatea europeană. Noi estimăm că în Libia trebuie găsită o soluție cu ajutorul dialogului și operația militară nu trebuie să contracareze obiectivele comunității internaționale.
Cristina Cileacu: Dar Franța și Turcia discută acum, ca aliați NATO?
Michele Ramis: Da, Franța și Turcia vorbesc. Sper că vor fi și clarificări care vor putea fi făcute, pentru că noi suntem raționali în ceea ce privește rolul operației militare Sea Guardian.
14 iulie în pandemie - sobru, simbolic, solidar
Ziua Naţională a Franţei, 14 iulie, s-a aniversat sobru anul acesta, şi la Bucureşti, şi la Paris. Dar cum poţi face diplomaţie, adică o meserie în care contactul direct cu partenerii de dialog este esenţial, de la distanţa impusă de pandemia de coronavirus?
Cristina Cileacu: Dacă revenim în România, reuniunile oficiale sunt greu de organizat, deci care sunt planurile pentru acest an, din perspectiva dvs ca ambasador al Franței în România?
Michele Ramis: Vrei să spui activitățile diplomatice?
Cristina Cileacu: Da, activitățile diplomatice.
Michele Ramis: Ce s-a întâmplat până acum este faptul că nu mai sunt întâlniri, reuniuni. Este puțin invers decât metodele față în față ale diplomației. Am înlocuit toate acestea cu reuniuni virtuale, webinarii, conversații pe rețelele sociale, pe platforme diferite. Activitatea s-a reluat, cu reguli sanitare, știm că sunt limite pe care trebuie să le respectăm, pentru a evita recircularea virusului care a reapărut în România și asta ne preocupă. Deci, avem planuri să revenim, dar momentan activitățile sunt limitate de restricțiile legate de adunările de oameni.
Cristina Cileacu: Și cum a fost 14 iulie anul acesta?
Michele Ramis: 14 iulie în Franța este unul special, este unul redus și este mai puțin îndreptat spre bucurie, nu este festiv. Este un 14 iulie plin de regrete pentru personalul civil și militar care a luptat cu boala COVID-19. Nu mai sunt defilări militare, nu mai este public, pe Champs-Élysées, focul de artificii nu va avea loc public. A fost o ceremonie în Place de la Concorde cu un omagiu și un mesaj de solidaritate și reconstrucție, pentru că națiunea trebuie să se refacă pe plan economic, social, să își revalorizeze personalul medical, să își consolideze suveranitatea. Aici, la București, o reuniune simbolică, extrem de redusă, nu am mai putut invita ca în alți ani, nici comunitatea diplomatică, nici comunitatea franceză, din păcate. Sunt formate reduse, minimum strict, cu reguli de distanțare socială, dar am ținut să avem această aniversare pentru a marca tradiția, pentru a sublinia continuitatea.
Anul acesta sunt 140 de ani de relații diplomatice franco-române și este important să marcăm continuitatea în prezența autorităților române și să arătăm că suntem dedicați acestei relații și că pandemia nu trebuie să ne oprească, ci dimpotrivă, să dea o altă perspectivă, să ne facă să găsim alte forme de a lucra împreună și alte forme de cooperare. Deci, un 14 iulie sobru, simbolic, solidar, respectuos și ca un omagiu pentru cei care și-au pierdut viața din cauza acestei pandemii, pentru cei care au pierdut apropiați și pentru tot personalul medical care s-a dedicat cu pasiune, indiferent că a fost aici sau în Franța, personalul medical a fost extraordinar cu mobilizarea și adaptabilitatea lui, care a făcut să fie evitată încărcarea sistemului medical.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
