Analiză Alegeri în Brazilia. Bolsonaro vrea să rămână la putere. Lula da Silva, favorit să ajungă din nou președinte
Brazilia, cea mai mare economie și cea mai populată țară din America Latină, organizează duminică alegeri generale, care vor determina următorul președinte al statului, vicepreședintele, dar și viitoarea componență a Congresului Național (parlamentul Braziliei). Întrebarea cheie în mintea tuturor este dacă președintele de extremă-dreapta Jair Bolsonaro va primi un alt mandat sau dacă fostul președinte de stânga Luiz Inácio Lula da Silva va reveni în funcție ca parte a unui nou val al politicienilor de stânga, care au ajuns recent la putere în Columbia, Argentina sau Mexic.
- Brazilienii aleg pe 2 octombrie viitorul președinte;
- Brazilienii vor vota și 27 din cei 81 de senatori, toți cei 513 membri ai Camerei Deputaților și toți cei 27 de guvernatori;
- Pentru alegerile prezidențiale și guvernatoriale, dacă niciun candidat nu primește mai mult de 50% din voturi, se va organiza un al doilea tur pe 30 octombrie.
- Votul este obligatoriu în Brazilia.
Lula de Silva vs. Jair Bolsonaro. Ce spun ultimele sondaje
Cele mai importante alegeri sunt cele prezidențiale, în care se luptă actualul președinte Jair Bolsonaro și fostul președinte Luiz Inácio Lula da Silva. În ultimul an, cei doi s-au angajat într-o campanie extrem de polarizată și agresivă, fiecare portretizându-l pe celălalt ca o amenințare existențială la adresa democrației braziliene. Tensiunile sunt mari în țară, după cum o demonstrează cazurile de violență electorală între suporterii celor doi candidați, scriu experții organizației Americas Society.
Oricine va câștiga alegerile va moșteni o Brazilie care se confruntă cu o situație economică dificilă. O combinație între cheltuielile de stimulare în timpul pandemiei de Covid și șocurile economice generate de invazia rusă în Ucraina, care a condus la creșterea inflației și a contribuit la creșterea prețurilor de consum.
Acest lucru i-a afectat pe brazilienii din clasa de jos și de mijloc, care se luptă să își asigure hrana zilnică și resursele de combustibil. Cu toate acestea, creșterea PIB-ului a fost puțin mai bună decât se așteptau autoritățile, ajungând la ponderea de 1,2% în trimestrul al doilea din 2022, chiar dacă se estima că PIB-ul va crește doar cu 0,9%.
Conform TIME, ultimele sondaje sugerează că Lula îl va învinge confortabil pe Bolsonaro, posibil chiar și într-un singur tur de scrutin.
Un sondaj publicat joi arată un avans de 14 puncte procentuale al lui Lula față de Bolsonaro. Potrivit institutului Datafolha, Lula de Silva ar avea 48% din intenţiile de vot, faţă de 47% în urmă cu o săptămână, iar Bolsonaro a progresat şi el cu un punct, la 34%.
Cei doi favoriţi şi-au mărit avantajul faţă de al treilea candidat, Ciro Gomes, care a scăzut de la 7% la 6%, dar și față de Simone Tebet, un candidat a cărei poziție a rămas stabilă la 5%.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Într-un alt sondaj, de data aceasta publicat luni de institutul Ipec, Lula a fost credit cu 52%, faţă de 34% pentru Bolsonaro.
Bolsonaro vrea să-și păstreze puterea
Bolsonaro, un personaj controversat, cunoscut pentru declarațiile sale revoltătoare, pentru coronascepticism, pentru negaționism al crizei climatice și pentru nepotism, și-a pierdut din popularitate mai ales în ultimii doi ani, pe fondul crizei sanitare care a ucis aproape 700.000 de brazilieni sub conducerea președintelui de extremă-dreapta.
În ultimii patru ani, Bolsonaro a pus la îndoială rolul Curții Supreme din Brazilia și a sugerat în mod repetat, fără dovezi, că sistemul electoral este fraudat. Totodată, președintele brazilian a minimalizat amenințarea COVID-19, asemănând boala cu „o gripă”, și a aprobat politicile de mediu distructive care au devastat pădurea tropicală amazoniană.
Bolsonaro a preluat mandatul în ianuarie 2019, după ce a petrecut 27 de ani în Congres ca deputat de Rio de Janeiro. Considerat de extremă dreapta, Bolsonaro și-a centrat campania prezidențială din 2018 pe conservatorismul social, o promisiune de ordine și lege și cruciada sa împotriva Partidului Muncitorilor (PT), din care face parte contracandidatul său, Lula da Silva, ce era la acea vreme întemnițat.
O coaliție de alegători care includea creștini evanghelici, polițiști și susținători militari, oameni de afaceri, proprietari de terenuri rurale și clasa de mijloc l-a făcut președinte pe Jair Bolsonaro. Acesta a beneficiat, de asemenea, probabil de campaniile de dezinformare răspândite prin rețelele sociale precum WhatsApp.
În timpul mandatului său, Bolsonaro a redus taxele și tarifele, a întărit legile privind armata și deținerea armelor și a slăbit agențiile federale precum Ibama, organismul de aplicare a legii de mediu din Brazilia.
Bolsonaro și-a umplut, de asemenea, administrația cu membri ai armatei, care dețin de două ori mai multe posturi decât au avut în administrația anterioară.
Mandatul lui Bolsonaro a fost marcat de Covid-19
Mandatul său a fost marcat de provocările aduse de pandemia de Covid-19. Bolsonaro este unul dintre puținii lideri mondiali care nu este vaccinat și care a spus că virusul le-ar putea aduce beneficii brazilienilor, pentru că dacă o mulțime de oameni se vor îmbolnăvi va apărea imunitatea colectivă.
Aproximativ 685.000 de brazilieni au murit din cauza COVID-19, al patrulea cel mai mare număr de decese din lume. Pe parcursul pandemiei, Bolsonaro s-a certat public cu patru miniștri diferiți ai sănătății și a recomandat remedii nedovedite pentru boală.
Președintele brazilian a fost deosebit de sceptic față de vaccinuri, care au ajuns târziu în țară, deși 80% din populație este acum complet vaccinată din 18 septembrie 2022.
Retorica electorală a lui Bolsonaro nu s-a schimbat
Până acum, Bolsonaro nu a făcut nimic pentru a-și actualiza platforma în alegerile din 2022. Vorbind pe rețelele sociale, el și-a adunat baza în jurul problemelor conservatoare, concentrându-se pe demonizarea a două entități: Lula da Silva și instituțiile electorale din Brazilia.
Jair Bolsonaro și-a etichetat principalul adversar drept „infractor și hoț”, subliniind timpul petrecut de Lula în închisoare pentru corupție. Jair Bolsonaro îl prezintă pe Lula ca pe un „comunist” și susține că alegerea sa „ar determina Brazilia să calce pe urmele Venezuelei”.
În decembrie 2021, programul Auxilio Brasil al lui Bolsonaro a fost aprobat de Congres. Înlocuind programul Bolsa Familia al lui Lula, programul lui Bolsonaro oferă ajutor financiar familiilor sărace.
În august, Bolsonaro a promovat o măsură prin Congres pentru a crește plățile către cei 18 milioane de beneficiari din programul Auxilio Brasil de la aproximativ 76 de dolari pe lună la 114 de dolari pe lună până la sfârșitul anului 2022.
De asemenea, a adoptat măsuri pentru a dubla valoarea bonurilor de combustibil, oferind astfel un ajutor lunar șoferilor de taxi și celor de tir. Atât Lula, cât și Bolsonaro au promis că vor continua programul Auxilio Brasil la niveluri ridicate dacă vor fi aleși.
Bolsonaro a încercat, de asemenea, să submineze încrederea în instituțiile electorale. Președintele actual al Braziliei a criticat de multă vreme sistemul electoral din Brazilia, în special utilizarea votului electronic.
Sistemul de vot din Brazilia este considerat extrem de sigur, așa cum demonstrează un hack simulat efectuat în mai, împotriva căruia sistemul s-a apărat. Totuși, Bolsonaro a luat măsuri pentru a încerca să remedieze ceea ce spune că sunt deficiențe ale sistemului.
În 2021, președintele brazilian a promovat o reformă care ar impune ca urnele de vot electronice să producă chitanțe pe hârtie, astfel încât să poată fi efectuate controale de audit. Măsura a picat în Congres, deși Bolsonaro a susținut că legislatorii au fost influențați și șantajați de membrii sistemului judiciar. În iulie, el și-a prezentat pretențiile de vulnerabilitate electorală în fața corpului diplomatic.
Acum, Bolsonaro se concentrează pe promovarea viziunii conform căreia armata ar trebui să fie implicată în asigurarea transparenței alegerilor.
Pe 12 septembrie, curtea electorală din Brazilia a decis că armata își poate efectua propria numărătoare a voturilor la alegerile din octombrie.
Bolsonaro a spus că nu va accepta rezultate dacă nu crede că acestea sunt „auditabile”, ceea ce duce la îngrijorarea că va contesta alegerile în stilul fostului președinte al SUA, Donald Trump, pe care Bolsonaro îl consideră un aliat și un model de urmat.
Susținătorii drepturilor civile din Brazilia se tem că un al doilea mandat al lui Bolsonaro ar putea duce la o șubrezire a democrației sau poate chiar mai rău.
Lula de Silva vrea să revină la putere
Lula de Silva își desfășoară a șasea campanie prezidențială cu angajamentul de a readuce Brazilia la spiritul președinției sale anterioare, care a durat din 2003 până în 2010. În acea perioadă, Lula a devenit unul dintre cei mai populari lideri din lume, deoarece a fost un promotor al finanțării programelor sociale. „Lula caută să apeleze la sentimentul de nostalgie pentru a-și recâștiga vechiul loc de muncă”, a declarat pentru TIME Gustavo Ribeiro, jurnalist și fondator al site-ului de politică The Brazilian Report.
Lula este un fost lider de sindicat care s-a poziționat drept campionul clasei muncitoare din Brazilia, în timp ce a ajutat țara să obțină o poziție macroeconomică mai stabilă. Cota sa de încredere la plecarea din funcție a fost de 83%.
De atunci, unele dintre realizările lui Lula au fost umbrite de scandal și destabilizare economică. Valabilitatea multora dintre reformele sale a fost pusă sub semnul întrebării atunci când scandalul „Mensalão” a dezvăluit că membrii partidului său făceau plăți lunare către legislatori pentru a garanta sprijinul lor pentru agenda lui Lula în Congres.
Apoi, în 2014, economia Braziliei s-a contractat brusc, micșorând unele dintre câștigurile sociale realizate sub administrația sa. În acest timp, succesorul prezidențial ales al lui Lula, Dilma Rousseff, a fost destituit pe fondul sentimentului anti-PT tot mai mare.
Scandalul „Car Wash”
În cadrul operațiunii „Car Wash”, poliția a percheziționat casa lui Lula în martie 2016. După o ședință cu ușile închise din mai 2017, la care a participat procurorul Sergio Moro, Lula a fost găsit vinovat de luare de mită, obstrucționare a justiției și spălare de bani. În iulie 2017 a fost condamnat la 10 ani de închisoare, fapt ce a pus capăt șansei sale de a candida la președinție la alegerile din 2018.
În 2019, Curtea Supremă din Brazilia l-a eliberat pe Lula din arest, invocând unele aspecte tehnice și declarând că dreptul acestuia la un proces echitabil a fost compromis de un judecător părtinitor. Între timp, presa din Brazilia a dezvăluit că Moro s-a înțeles cu procurorii în ancheta Car Wash pentru a-i controla rezultatul, slăbind credibilitatea acesteia.
Lula curtează tot mai mulți alegători
Programul electoral din 2022 al lui Lula nu este tocmai o copie a celui din anii 2000. Fostul președinte brazilian a căutat să se apropie de alegătorii mai moderați din Brazilia, iar opt foști candidați la președinție care au candidat cândva împotriva lui Lula l-au susținut în ultima campanie electorală.
Lula s-a adresat și alegătorilor evanghelici din Brazilia, care reprezintă aproximativ 30% din electorat. Retorica lui în acest ciclu de campanie este mai religioasă – spunând că Bolsonaro a fost „stăpânit de diavol” și pe twitter că „manipulează credința alegătorilor evanghelici”.
Totuși, Lula s-a confruntat cu respingerea multor evanghelici în urma remarcilor pe care le-a făcut la începutul acestui an că avortul ar trebui privit ca o problemă de sănătate publică, în loc de una religioasă. Bolsonaro și-a subliniat în mod repetat angajamentul de a se asigura că majoritatea avorturilor rămân ilegale în Brazilia.
În ciuda faptului că are deschiderea de a curta tot mai mulți alegători, platforma lui Lula își păstrează caracterul de stânga și se concentrează asupra celor mai săraci brazilieni.
Lula a a discutat despre dezvoltarea programelor sociale, extinderea finanțării de către băncile publice a proiectelor de infrastructură și flexibilizarea permanentă a plafonului de cheltuieli al Braziliei. Fostul președinte a discutat în campanie și despre răscumpărarea rafinăriilor de petrol pentru a inversa privatizarea parțială a companiei energetice de stat Petrobras.
Totodată, fostul președinte din Brazilia intenționează să reprime activitățile ilegale din Amazon, în contrast cu Bolsonaro, care a fost criticat pentru că a permis defrișarea intensă în timpul mandatului său.
Cât timp a fost președinte, Lula a fost criticat de ecologiști, inclusiv de propriul ministru al Mediului, Marina Silva, pentru că nu era suficient de dur în protejarea celei mai mari păduri tropicale din lume. Silva l-a susținut acum pe Lula, spunând că aceste alegeri reprezintă o alegere între „democrație și barbarie”.
Lula a susținut verdictul Curții Supreme din 2019 ca dovadă a nevinovăției sale. Pe parcursul campaniei electorale a susținut că acuzațiile de corupție au fost inventate de forțele de dreapta pentru a-l ține departe și s-a comparat cu alți deținuți politici importanți precum Nelson Mandela și Martin Luther King Jr. Dar sondaje recente au descoperit că opinia publică este împărțită.
Problemele brazilienilor
Peste o treime din familiile braziliene se confruntă cu insecuritatea alimentară, potrivit unui studiu publicat în luna mai de Fundația Getulio Vargas, o instituție academică braziliană.
Pe lângă problemele electorale cheie, cum ar fi creșterea inflației și sănătatea celei mai mari economii din America Latină, soarta defrișărilor din Amazonia braziliană este în atenția electoratului. Acest lucru se datorează faptului că defrișările din pădurea tropicală, adesea denumite „plămânii Pământului”, a crescut vertiginos sub președinția lui Bolsonaro, notează CNBC.
„Cred că o parte majoră a dezbaterii este despre credibilitatea managementului societății pe care trebuie s-ăl asigure candidații. Economia din Brazilia începe cu adevărat să se lupte acum după pandemie. Lula, desigur, are un palmares bun în acest sens, în schimb Bolsonaro nu s-a descurcat tocmai bine”, a declarat Marieke Riethof, profesor de politică Latino-Americană la Universitatea din Liverpool.
„Cred că printre alegătorii cu venituri mai mici, capacitatea candidatului de a oferi un fel de politici sociale și compensații financiare va fi, de asemenea, foarte importantă”, a mai spus Riethof. „Bolsonaro a oferit compensații în timpul pandemiei, dar întrebarea este dacă va continua să facă asta? Sau va reuși Lula să facă asta?”, a mai spus Riethof.
Alegerea guvernatorilor și a congresului
Congresul Braziliei este un actor puternic în politica țării. Acest organism legislativ a demis-o din funcție pe președinta Rousseff și a blocat o mare parte din agenda lui Bolsonaro.
Influența congresului crește din ce în ce mai mult sub puternicul președinte al Camerei, Arthur Lira.
Congresul Braziliei are un număr mare de partide și o gamă largă de tabere ideologice, în parte datorită pragului relativ scăzut de voturi necesar pentru a fi ales în districtele mari cu mai mulți membri precum São Paulo și Minas Gerais.
Congresul este astfel cel mai bine înțeles prin diverse grupuri de membri. Caucusurile, care reprezintă interese precum agrobusiness sau alegătorii evanghelici, pot conduce agenda Congresului.
Centrão, un grup centrist condus de Lira, format din aproximativ jumătate din cei 513 parlamentari, este în prezent cea mai puternică forță politică.
Un factor de reținut este că sistemul electoral din Brazilia permite cetățenilor să voteze pentru partide, mai degrabă decât pentru candidați specifici pentru Congres și guvernator. Acest lucru poate spori șansele unui candidat la președinție.
Candidații la Congres și candidații pentru funcția de guvernator din cele 26 de state și districtul federal al Braziliei vor candida pe fondul unor problemele importante privind starea socială din Brazilia. Potrivit unui sondaj Genial/Quaest, economia este principala temă în alegeri pentru 39% dintre alegători, de departe cea mai mare pondere. „Ceea ce caută oamenii este pe cineva care poate repara cu adevărat economia”, a declarat Felipe Nunes la podcastul Latin America al publicației Focus.
Problemele sociale, cum ar fi foamea, sărăcia și inegalitatea, sunt principalele probleme pentru 21% dintre alegători.
Sănătatea, inclusiv pandemia (14%) și corupția (8%) sunt, de asemenea, esențiale pentru unii alegători.
Componența Congresului va fi importantă pentru oricine va câștiga scrutinul prezidențial, la fel și liderii aleși ai organismelor, precum Președintele Camerei. Relația lor cu președintele va determina capacitatea președintelui Braziliei de a controla agenda Congresului și bugetul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
