A doua cea mai populată țară din Africa este într-un război civil pornit tocmai de premierul recompensat în 2019 cu Nobelul pentru Pace

Data publicării:
Tanc în deșert
Un tanc avariat în apropiere de capitala regiunii Tigray, Mekelle. Războiul civil din Etiopia a început la sfârșitul anului 2020. Foto: Profimedia Images

Când premierul etiopian Abiy Ahmed a fost recompensat cu premiul Nobel pentru Pace, în 2019, s-a spus despre el că a adus liniștea și stabilitatea în regiune. Acum, Ahmed conduce un război civil prelungit, care poartă semne de genocid, și are potențialul de a destabiliza statele din Cornul Africii, scrie CNN.

În decembrie 2020, Abiy a ordonat o ofensivă militară în regiunea nordică Tigray și a promis că va luptele se vor încheia rapid. La un an distanță, mii de oameni au murit, peste 2 milioane au fost nevoiți să-și abandoneze locuințele, foametea în zonă a fost agravată și s-a declanșat un val de atrocități.

Etiopia se confrunta deja o situație economică, etnică și politică dificilă, înainte ca neînțelegerile dintre premierul Abiy și fostul partid principal din regiunea Tigray, Frontul Popular de Eliberare din Tigray (TPLF), să degenereze într-un conflict. Acum, odată cu escaladarea ostilităților și în alte zone din Etiopia, există temeri că luptele din Tigray ar putea declanșa o criză care ar putea fractura a doua cea mai populată țară din Africa.

Cum a pornit conflictul din Tigray

Conflictul din Tigray și are originea în tensiuni vechi de generații. Etiopia e constituită din 10 regiuni care au o autonomie ridicată, inclusiv poliție regională și forțe militare. Din cauza vechiului conflict cu țara vecină Eritrea, există și multe trupe federale în regiunea Tigray.

Înainte ca Abiy Ahmed să vină la putere, Frontul Popular de Eliberare din Tigray (TPLF) a condus Etiopia cu o mână de fier timp de zeci de ani, într-o perioadă de stabilitate și creștere economică pentru țară, dar cu sacrificarea drepturile de bază ale omului. Conducerea dură a TPLF a dus până la urmă la o revoltă populară, iar predecesorul lui Abiy a fost nevoit să demisioneze.

În 2018, Abiy a fost desemnat premier și însărcinat să producă o schimbare în Etiopia, dar fără să schimbe situația politică. Cu toate acestea, imediat după numire, Abiy Ahmed a anunțat o modificarea a coaliției de guvernare fondată de TPLF, compusă din patru partide, într-un singur Partid al Prosperității, ostracizând TPLF cu această ocazie.

Liderii din Tigray s-au restras în regiunea lor muntoasă din nordul țării, unde au continuat să își controleze propriul guvern regional.

Tensiunile au crescut în septembrie 2020, când autoritățile din Tigray l-au sfidat pe premier, organizând alegeri parlamentare regionale, deși Abiy le amânase din cauze pandemiei de coronavirus. Premierul Abiy a spus că votul este ilegal, iar parlamentarii etiopieni au tăiat finanțarea TPLF, declanșând un conflict între guvernul federal și cel regional.

Pe 4 noiembrie, premierul a acuzat TPLF de atacarea unei baze militare federale din regiunea Tigray și a ordonat ofensiva militară. Abiy a trimis soldați, trupe din provincia vecină Amhara, dar și soldați din țara vecină Eritrea. După 3 săptămâni, forțele guvernamentale au cucerit capitala Mikele și a fost instalat un guvern regional loial conducerii țării. Cu toate acestea, conflictul este departe de a se fi încheiat.

Guvernul din Etiopia a anunțat un armistițiu unilateral în iunie, după ce forțele din Tigray au recâștigat controlul asupra capitalei Mekelle. Însă TPLF exclud orice fel de armistițiu și luptele s-au extins în afara statului Tigray, în provinciile Amhara și Afar.

Raport: Ambele tabere au comis atrocități asupra civililor

Toate părțile din conflictul din regiunea Tigray din Etiopia au încălcat drepturile omului, iar unele acțiuni pot constitui crime împotriva umanității, se arată într-un nou raport al ONU, citat de BBC.

Au fost documentate execuții extrajudiciare, torturi, violuri și atacuri împotriva refugiaților și a persoanelor strămutate din cauza conflictului, arată un raport comun al Comisiei Etiopiene pentru Drepturile Omului (EHRC) și Biroul ONU pentru Drepturile Omului, potrivit căruia ar putea exista și dovezi ale unor crime de război.

De ce a primit Abiy premiul Nobel pentru pace

Cu mai puțin de un an înainte ca Abiy Ahmed să lanseze un atac asupra proprilor cetățeni, el a descris războiul drept "întruchiparea răului" în discursul de acceptare al premiului Nobel pentru Pace. El a fost recompensat cu înalta distincție în 2019, pentru rolul său în încheiarea conflictului dintre Etiopia și Eritrea și introducerea reformelor pe plan local.

Eritrea a făcut parte din Etiopia, dar și-a câștigat independența în 1993, după un război de 30 de ani. Între 1998 și 2000, Etiopia și Eritrea s-au luptat într-un nou război, care a lăsat în urmă mii de morți și a înghețat orice formă de cooperare între statele vecine.

După ce a ajuns la putere, Abiy Ahmend a normalizat rapid relațiile cu Eritrea, după ce a acceptat o decizie internațională legată de granița dintre cele două țări. El a mai făcut pași importanți către reforme, a anulat o lege dură privind securitatea internă, a eliberat mii de prizonieri politici, a deschis industria de telecomunicații și a extins domeniul investițiilor private.

Cu toate acestea, reputația sa de lider capabil să unească Etiopia s-a deteriorat rapid, iar mult-lăudatul său armistițiu cu Eritrea pare să fi deschis calea ca cele două țări să pornească la luptă împotriva dușmanului lor comun: TPLF.

De la izbucnirea conflictului din Tigray, și alte regiuni ale țării s-au confruntat cu violențe din partea grupărilor locale. Deși a promis uniune și o tranziție lină către democrație, Abiy a recurs tot mai des la mișcări specifice regimurilor opresive: închiderea internetului și restricționarea serviciilor telefonice, arestarea jurnaliștilor și suprimarea criticilor. În iulie 2021, în mijlocul războiului, Abiy și-a condus propriul partid către o victorie în alegeri, deși acestea au fost boicotate de opoziție, încărcate de probleme logistice și au exclus mulți votanți, inclusiv toți oamenii din regiunea Tigray, adică peste șapte milioane de oameni.

Editor : V.M.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri