Live Text A 88-a zi de război. Rușii au atacat Severodonețk din 4 direcții diferite și au trimis în luptă "Terminatorul". Bombardament în Jîtomîr

Rusia a intensificat ofensiva în Donbas, context în care Ucraina a exclus posibilitatea de a accepta un armistițiu cu Rusia și a respins ideea de a încheia un acord cu Moscova care să implice cedarea de teritorii. Președintele Volodimir Zelensky spune că în prezent 700.000 de apărători ai Ucrainei luptă în toată țara împotriva invadatorilor ruși. Între timp, în zonele eliberate din Harkov, oamenii se întorc la casele lor, dar unii mai găsesc doar pereți găuriți și clădiri distruse. Rusia a interzis intrarea în această ţară pentru 963 de cetăţeni americani, printre care preşedintele SUA Joe Biden şi secretarul de stat Antony Blinken, în replică la sancţiunile impuse de SUA.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Deschide galeria foto

,

Rușii au bombardat așezări din Krivoi Rog

ACTUALIZARE 23:59 Forțele ruse au bombardat trei așezări din districtul Krivoi Rog, a declarat duminică șeful Consiliului regional din Dnipropetrovsk, Mikola Lukașuk.

Zece obuze au fost trase asupra satului Marianske, iar alte două au lovit comunitatea Apostolove.

De asemenea, o rachetă rusească a căzut în râul Samara, în districtul Pavlograd.

Potrivit lui Lukașuk, nu sunt victime, iar elementele de infrastructură nu au fost afectate. Oficialul dă asigură că nu există trupe de ocupație rusești în regiune, menționează CNN.

Atac cu rachete în Jîtomîr: o persoană a fost ucisă

ACTUALIZARE 23:30 Cel puțin o persoană a fost ucisă într-un atac cu rachete asupra orașului Malin din regiunea Jîtomîr, a declarat duminică un oficial militar ucrainean de rang înalt.

„Deocamdată nu pot spune nimic mai specific, cu excepția faptului că informația despre o victimă a fost deja confirmată. Atacul de la Malin este foarte asemănător cu cel din 20 mai. A existat un incendiu la fața locului, acesta a fost stins chiar acum”, a declarat Vitali Buneciko, șeful administrației militare regionale din Jîtomîr, potrivit unei postări pe Telegram a Centrului ucrainean pentru comunicații strategice și securitatea informațiilor.

Centrul de Comandă Aeriană al Ucrainei anunțase anterior că forțele rusești au tras duminică cu rachete asupra unor instalații de infrastructură din regiunea Jîtomîr. Regiunea a fost atacată din direcția sud-est cu rachete de croazieră trase de pe mare, a precizat Centrul de Comandă Aeriană al Ucrainei.

Potrivit aceleiași surse, patru rachete de croazieră rusești au fost distruse de apărarea antiaeriană ucraineană. Trei rachete au fost distruse de avioane, iar o alta de o unitate de rachete antiaeriene.

Regiunea Jîtomîr se află la vest de Kiev, în nordul Ucrainei.

Rusia vrea negocieri

ACTUALIZARE 23:20 Negociatorul rus Vladimir Medinski a declarat că Rusia este dispusă să reia negocierile de pace cu Ucraina şi a dat asigurări că acestea au fost suspendate din cauza Kievului, relatează duminică AFP, preluată de Agerpres.

„Îngheţarea discuţiilor a fost în întregime o iniţiativă a Ucrainei”, a susținut el, adăugând că „mingea este în terenul” ucrainenilor. „Rusia nu a refuzat niciodată negocierile”, a mai spus negociatorul rus.

Luptătorii din Azovstal, ajutați din exterior

ACTUALIZARE 23:00Soldații ucraineni care s-au adăpostit în combinatul Azovstal din Mariupol și au rezistat asaltului rus aproape două luni au primit ajutor din exterior. Dezvăluirea este făcută de fondatorul batalionului Azov, Andrii Bilețki, într-un interviu pentru presa din Ucraina. 

Doar în ultima lună, soldații lui Putin ar fi aruncat peste 700 de tone de bombe peste Azovstal, spun serviciile secrete britanice.

Mariupol, un oraș închis. Controale drastice și deportări de populație

ACTUALIZARE 22.00 Forțele ruse care controlează orașul Mariupol au început să ceară permise pentru mașinile care intră și ies din localitatea ucraineană ocupată, a declarat duminică un consilier al primarului ucrainean al orașului, citat de CNN.

Petro Andrușcenko spune, de asemenea, că deportările ucrainenilor din regiune sunt în creștere.

Conform restricțiilor introduse sâmbătă, mașinile și pasagerii care intră în oraș au nevoie de permise de unică folosință eliberate de un comandant rus din Manhuș sau Vînohradne, orașe situate la vest și la est de Mariupol, a declarat Andrușcenko.

Permisele pentru a părăsi orașul trebuie obținute de la Ministerul Afacerilor Interne al „Republicii Populare Donețk”, regiunea separatistă susținută de ruși, dar există deja liste de așteptare de câteva săptămâni pentru un permis. 

Pentru a călători în interiorul districtului fără a intra în oraș este nevoie, de asemenea, de un permis.

„Astăzi este aproape imposibil să părăsești orașul, chiar și spre Berdiansk”, un alt oraș controlat de ruși aflat la sud-vest de Mariupol. „Pe măsură ce apar noi puncte de control, toate drumurile sunt blocate. Astăzi, este imposibil să ocolești procedura de filtrare sau să obții un permis de trecere de la autoritățile de ocupație”, a relatat Andrușcenko.

Aproape 50.000 de persoane au fost deportate din Mariupol de către ruși, a mai declarat el, adăugând că autoritățile ucrainene încearcă să afle unde au fost trimise.

Pe rețelele sociale circulă imagini cu adulți și copii îmbarcați în autobuze și transportați către diverse zone din Rusia, moment din care nu se mai știe nimic despre ei. Tabloul groazei e completat de informații potrivit cărora pe teritoriul Federației Ruse au fost înființate peste 60 de centre de detenție, adică lagăre. Mii de ucraineni, teoretic salvați de la moarte de către ruși, sunt transportați, fără voia lor, în diverse în zone din Siberia și Extremul Orient Rus.

Astfel de acuzații au apărut încă din primele zile ale războiului, pe măsură ce armata lui Putin ocupa diverse localități, mai ales din regiunea separatistă Donbas. Analiștii explică astfel de acțiuni prin faptul că Putin vrea să schimbe inclusiv componența etnică a Ucrainei.

Zelenski le promite polonezilor din Ucraina drepturi similare cu ale refugiaţilor ucraineni din Polonia

ACTUALIZARE 18.41 Cetăţenii polonezi din Ucraina vor beneficia de aceleaşi drepturi pe care le au în prezent refugiaţii ucraineni în Polonia, a promis duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Kiev a omologului său polonez Andrzej Duda, relatează Reuters, citat de Agerpres.

Polonia a primit aproximativ 3,53 milioane de refugiaţi care au fugit de războiul din Ucraina, începând din 24 februarie, a anunţat poliţia de frontieră poloneză, potrivit thenews.pl.

Sâmbătă, în Polonia au intrat în jur de 23.000 de refugiaţi din Ucraina, comparativ cu 23.700 în ziua precedentă.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a semnat în martie o lege privind asistenţa pentru refugiaţii care vin din Ucraina. În virtutea acelui act normativ, persoanele respective beneficiază de şedere legală în Polonia şi au acces la educaţie, la asistenţă medicală şi beneficii sociale.

Franța: Aderarea Ucrainei la UE poate dura 15-20 de ani

ACTUALIZARE 17:50 Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană va lua ''indubitabil 15 sau 20 de ani'', a estimat, duminică, ministrul delegat francez pentru afaceri europene Clement Beaune, potrivit căruia ţara poate intra între timp în comunitatea politică europeană propusă de preşedintele francez Emmanuel Macron.

''Trebuie să fim oneşti. Dacă spunem că Ucraina va intra în UE în şase luni, un an sau doi ani, am minţi. Nu ar fi adevărat. Vor fi indubitabil 15 sau 20 ani, este foarte mult'', a declarat Beaune, a cărui ţară asigură până la 30 iunie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, pentru postul Radio J, relatează AFP, citată de Agerpres.

''În acest timp, este nevoie de un proiect politic în care ucrainenii pot intra'', a adăugat reprezentantul Parisului.

Primar instalat de ruși, rănit în urma unei explozii

ACTUALIZARE 16.18 Andriy Shevchyk, un primar instalat de Rusia în orașul ocupat Enerhodar, ar fi fost rănit într-o explozie, relatează BBC.

Primarul ales al orașului, Dmytro Orlov, care se află în prezent în Zaporojie, a scris pe Telegram că Shevchyk și bodyguarzii lui au fost duși la spital după ce au fost răniți.

El a adăugat că nimeni altcineva nu a fost rănit în explozie, sugerând că acesta a fost un „atac precis și țintit”.

Partea rusă nu a făcut nicio precizare imediată despre starea lui Andriy Shevchyk.

Enerhodar, un oraș de aproximativ 50.000 de locuitori care deservește cea mai mare centrală nucleară din Europa, a fost ocupat de forțele ruse din martie.

Atacuri aeriene rusești în Donbas și Nikolaev

ACTUALIZARE 16.15 Rusia a atacat forțele ucrainene cu lovituri aeriene și de artilerie în est și sud, vizând centre de comandă, trupe și depozite de muniții, potrivit unei actualizări a ministerului rus al apărării, scrie BBC.

Generalul-maior Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, a declarat că rachetele lansate aerian au lovit trei puncte de comandă, 13 zone în care au fost adunate trupe și echipamente militare ucrainene, precum și patru depozite de muniții în regiunea Donbas.

În regiunea de sud a Ucrainei Nikolaev, rachetele rusești au lovit un sistem mobil anti-dronă în apropierea așezării Hannivka, la aproximativ 100 km nord-est de orașul Nikolaev, a spus Konașenkov.

Civili răniți în bombardamentele din Zaporojie

ACTUALIZARE 16.12 Autoritățile din regiunea Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, au raportat răniți în rândul civililor în urma atacurilor cu rachete rusești asupra unui sat din regiune.

Exploziile au avut loc la miezul nopții și au luat locuitorii prin surprindere, potrivit BBC.

La fața locului au intervenit personal de urgență, a anunțat administrația regională pe Telegram.

Zelenski prelungeşte cu trei luni legea marţială şi perioada de mobilizare generală în Ucraina

ACTUALIZARE 15.30 Parlamentul Ucrainei a votat duminică extinderea legii marţiale şi a mobilizării generale cu 90 de zile, până în 23 august, după ce joi preşedintele Volodimir Zelenski a semnat un decret în această privinţă, transmite DPA.

Zelenski a declarat joi că Rusia, care a declanşat invazia în Ucraina pe 24 februarie, încă mai caută o "armă minune" cu care să-şi atingă obiectivele, ceea ce arată "eşecul total al acestei operaţiuni şi teama ( Moscovei) de a-şi recunoaşte greşelile".

"Toată lumea a văzut în ce mod Rusia luptă în acest război. Cu recruţi fără experienţă pe care îi aruncă în luptă drept carne de tun. Cu hoţi, care văd pentru prima dată aparate electrocasnice într-o ţară străină (...) Cu bombe cu fosfor interzise, utilizate pentru a incendia şcoli şi imobile simple de locuit", a afirmat şeful statului ucrainean.

Andrzej Duda: „Nu voi avea odihnă până când Ucraina nu va deveni membră a UE”

ACTUALIZARE 15.05 Numai Ucraina are dreptul de a-şi decide viitorul, a declarat duminică preşedintele polonez în parlamentul ucrainean, devenind primul lider străin care susţine un discurs în persoană în legislativul acestei ţări de la începutul invaziei ruse, relatează Reuters. Andrzej Duda a dat asigurări că „nu va avea odihnă” până când Ucraina nu va deveni membră a UE.

Kievul a exclus orice acord de pace care ar implica cedarea de teritorii şi a respins apelurile la un armistiţiu care ar implica rămânerea forţelor ruse în zonele pe care le-au ocupat, afirmând că asta nu ar face decât să dea timp Moscovei pentru a-şi reface forţele.

„Voci îngrijorătoare au apărut, afirmând că Ucraina ar trebui să cedeze la cererile lui Putin. Numai Ucraina are dreptul să decidă în privinţa viitorului său... nimic despre voi sau fără voi”, a spus Andrzej Duda, fiind ovaţionat în picioare în Verhovna Rada, scrie Reuters, citată de Agerpres.

Duda a mai afirmat că comunitatea internaţională trebuie să-i ceară Rusiei să se retragă complet din Ucraina.

„Dacă Ucraina este sacrificată pentru motive economice sau ambiţii politice - fie şi un singur centimetru din teritoriul său - va fi o lovitură uriaşă nu numai pentru naţiunea ucraineană, ci pentru întreaga lume occidentală”, a spus Duda.

Locul de naştere al sindicatului Solidaritatea care a jucat un rol în căderea comunismului în Estul Europei, Polonia are de multă vreme relaţii tensionate cu Rusia. După invazia rusă din Ucraina, Varşovia a fost unul dintre aliaţii cei mai fermi ai Kievului. Polonia este un avocat puternic al unor sancţiuni mai dure împotriva Rusiei şi a fost vocală în susţinerea acordată Ucrainei în demersul său de a adera la UE.

„Nu voi avea odihnă până când Ucraina nu va deveni membră a Uniunii Europene”, a dat asigurări Duda duminică.

Povestea salvatorului din Mariupol. "Cel mai mult mă temeam să văd trupul unui copil mort"

ACTUALIZARE 14.00 În Ucraina, bombele, rănile și moartea au devenit parte din viața de zi cu zi. Ferocitatea luptelor se simte mai ales în orașul-port Mariupol. Combinatul Azovstal a fost aproape complet distrus de soldații lui Putin. Cartierele rezidențiale sunt în ruine și creează un peisaj apocaliptic. Oamenii rămași în oraș sunt disperați. Unii își riscă viața ca să scape, în timp ce alții abia supraviețuiesc. Printre cei care au reușit să fugă din Mariupol este și Mihailo Purișev. Cu toate acestea, Mihailo a refuzat să-și lase oamenii în urmă și a continuat să aducă în orașul bombardat ajutoare de urgență. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.

Un reporter Deutsche Welle a stat de vorbă cu Mihailo Purișev, după unul dintre drumurile sale.

Mihailo Purișev:  "Știam că orașul era sub asediu. Știam că nimeni nu intra acolo. Dar angajații mei erau acolo. Le-am promis că voi ajunge la ei, că le voi aduce ajutoare și îi voi scoate de acolo."

El a povestit că a strâns bani împreună cu prietenii lui pentru a cumpăra duba, pe care a încărcat-o cu ajutoare și a vopsit-o, pentru a fi ușor de reperat.

"Totul a decurs simplu și rapid. (...) La un moment dat am trecut de ultimul punct de control ucrainean din Orihiv. M-am întâlnit cu războiul - mine, tancurile arse, toate ororile pe care le vezi... Aveam două Biblii aici și două aici. Totuși, îmi era frică... Dar am mers mai departe", a povestit bărbatul.

"Aveam o afacere în Mariupol. Un club. Cea mai mare parte era la subsol. Avea tavane din beton, așa că l-am transformat în adăpost antiatomic. Aveam un grătar, așa că puteam găti mâncare și fierbe apă. Glumeam că era un adăpost antiatomic de cinci stele.", a mai spus el.

Citește continuarea AICI

Putin încearcă în mod deliberat să declanşeze o foamete în Orientul Mijlociu şi Africa

ACTUALIZARE 13.45 Preşedintele rus Vladimir Putin încearcă în mod deliberat să declanşeze o foamete în Orientul Mijlociu şi Africa, potrivit fostului ambasador german în Rusia, relatează duminică dpa, citată de Agerpres.

Scopul Kremlinului este de destabiliza Europa prin intermediul unui aflux masiv de refugiaţi, a declarat Rüdiger von Fritsch pentru ediţia de duminică a Der Tagesspiegel.

„Ideea lui Putin este că după colapsul aprovizionării cu cereale, oameni înfometaţi vor fugi din aceste regiuni şi vor încerca să ajungă în Europa, ca milioanele de sirieni care au fugit de ororile războiului”, a adăugat el.

Acesta este motivul pentru care Rusia împiedică Ucraina să exporte cereale şi îi bombardează silozurile, a mai spus von Fritsch.

„Cu noile fluxuri de refugiaţi, el vrea să destabilizeze Europa şi să provoace acumularea unei presiuni politice pentru ca statele occidentale să renunţe la poziţia lor dură faţă de Rusia”, a explicat fostul ambasador, afirmând că acesta este „noul război hibrid” al lui Putin.

Acest mod nou de a purta război include mijloace non-militare precum atacuri cibernetice şi campanii de dezinformare.

Ucraina este unul dintre cei mari producători de cereale din lume. Exporturile sale de cereale au fost însă blocate din cauza războiului.

Potrivit guvernului german, Rusia blochează exportul a 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina, în special către Nordul Africii şi Asia, din care mare parte se află în portul Odesa.

Primul ministru rus care recunoaște public cât de lovită este Rusia de sancțiuni

ACTUALIZARE 13.15 Ministrul rus al transporturilor, Vitali Saveliev, recunoaște că sancțiunile internaționale impuse Rusiei, au „rupt" structura logistică a țării.

Într-un interviu pentru agenția de presă de stat TASS, preluat de CNN, Vitali Saveliev a spus că Rusia este acum în situația în care trebuie să caute noi coridoare logistice pentru comerț.

„Sancțiunile impuse Rusiei... au rupt practic toată logistica din țara noastră. Trebuie să căutăm noi coridoare logistice", a declarat Vitali Saveliev, într-un discurs susținut în timpul unei vizite în orașul port Astrakhan, de la Marea Caspică.

El a spus că Moscova încearcă să folosească rute comerciale alternative, cum ar fi coridorul de transport internațional nord-sud (INSTC), o rută de tranzit care leagă India de țările din Asia Centrală, Rusia și Europa prin Iran, potrivit TASS. 

Zelenski acuză Rusia că blochează exportul a 22 de milioane de tone de alimente: „Urmează o criză alimentară”

ACTUALIZARE 13.00 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că blochează exportul a 22 de milioane de tone de produse alimentare. Liderul de la Kiev atrage atenția că, dacă porturile nu vor fi deblocate cât mai repede, multe țări se vor confrunta cu o criză alimentară, relatează CNN.

Comunitatea mondială trebuie să ajute Ucraina să deblocheze porturile maritime, altfel criza energetică va fi urmată de o criză alimentară și multe alte țări se vor confrunta cu ea, a avertizat Zelenski, în cadrul unei declarații de presă.

„Rusia a blocat aproape toate porturile și toate oportunitățile maritime de a exporta alimente - cerealele noastre, orzul, floarea-soarelui și altele. O mulțime de lucruri.

Va fi o criză în lume. A doua criză după cea energetică, care a fost provocată de Rusia. Acum va crea o criză alimentară dacă nu deblocăm rutele pentru Ucraina, nu ajutăm țările din Africa, Europa, Asia, care au nevoie de aceste produse alimentare”, a afirmat Zelenski, potrivit The Guardian.

Rușii au atacat Severodonețk din patru direcții diferite

ACTUALIZARE 12.15 Rușii au încercat să pătrundă în Severodonețk din patru direcții diferite, însă nu au avut succes, a declarat duminică șeful administrației militare regionale (OVA) din Lugansk, Serhii Gaidai, potrivit BBC.

„Cu toate acestea, bombardamentul asupra zonelor rezidențiale cu artileria și obuze de mortiere au continuat. Aproape fiecare așezare controlată de forțele noastre a fost afectată”, a scris acesta pe Telegram.

Potrivit șefului OVA, o parte a podului de lângă gara dintre Severodonețk și Lisichansk a fost distrus de armata rusă.

Evaluare britanică: Severodonețk este una dintre „priorităţile tactice imediate” ale Rusiei

ACTUALIZARE 11.23 Rușii au adus în luptă, pe axa Severodonețk, singura companie care are în dotare „Terminator”, vehicule proiectate și construite cu scopul de a proteja tancurile principale de luptă, potrivit ministerului britanic al apărării.

Potrivit evaluării de duminică a serviciilor secrete militare britanice:

• Singura companie operațională rusă ce are în dotare BMP-T „Terminator”, vehicule de sprijin pentru tancuri, a fost probabil desfășurată pe axa Severodonețk a ofensivei din Donbas.
• Prezența lor sugerează că în acest atac este implicată Gruparea Centrală de Forțe (CGF), singura formațiune care are în dotare acest vehicul. CGF a suferit anterior pierderi grele atunci când nu a reușit să pătrundă în estul Kievului în prima fază a invaziei.
• Rusia a dezvoltat „Terminator” după ce a identificat necesitatea de a oferi protecție dedicată tancurilor principale de luptă pe care le-a folosit în timpul războaielor din Afganistan și Cecenia.
• Zona Severodonețk rămâne una dintre prioritățile tactice imediate ale Rusiei. Cu toate acestea, cu un maxim de zece Terminator desfășurate, este puțin probabil ca acestea să aibă un impact semnificativ asupra campaniei.

Peste 1.800 de instituții de învățământ din Ucraina, distruse de ruși

ACTUALIZARE 10.40 Peste 1.800 de instituții de învățământ din Ucraina au fost distruse de forțele ruse de la începutul războiului, a declarat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Armata rusă a distrus 1.873 de instituții de învățământ. Aceste pierderi sunt colosale”, a spus Zelenski în discursul său de sâmbătă noaptea. 

Este vorba despre școli primare, grădinițe și universități, a adăugat el.

Zelenski: Situația din Donbas este „extrem de dificilă”, dar nicio armă nu va aduce Rusiei victoria

ACTUALIZARE 10.30 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis în discursul său din timpul nopții de sâmbătă că „situația din Donbas este extrem de dificilă”, deoarece armata rusă a intensificat atacurile în Sloviansk și Severodonețk în ultimele zile, scrie CNN.

"Forțele armate ale Ucrainei resping această ofensivă. Fiecare zi în care apărătorii noștri resping aceste planuri ofensive ale Rusiei, perturbându-le, ne apropie de ziua dorită, pe care o așteptăm cu nerăbdare și pentru care luptăm: Ziua Victoriei", a spus Zelenski.

„Nici o lovitură rusească; niciun atac de rachete în regiunea Rivne, nici de artilerie în regiunea Harkov sau Sumî, nici toate armele posibile din Donbas nu vor aduce Rusiei vreun rezultat”, a adăugat Zelenski.

FSB și GRU știu că războiul este pierdut și se pregătesc pentru o Rusie post-Putin (expert în securitate)

ACTUALIZARE 10.20 Oficiali de rang înalt de la Moscova cred că războiul din Ucraina este pierdut şi se pregătesc pentru o Rusie fără Vladimir Putin la conducere, susţine un expert în securitate, citat de Insider.

Potrivit lui Christo Grozev, expert în securitate în grupul de investigație Bellingcat, oficiali cu influenţă în cadrul serviciilor de informaţii cred că liderul de la Kremlin pierde controlul asupra puterii.

„Elita informată” din cadrul forțelor de securitate „înțelege că războiul este pierdut”, a declarat Christo Grozev, într-un interviu acordat Radio Liberty.

Potrivit lui Grozev, mai mulți oficiali de la FSB și GRU se pregătesc pentru o Rusie post-Putin. „Unii dintre ei caută o ocazie de a-și scoate familiile din Rusia”, a spus Grozev.

Citește continuarea AICI

Ucraina va deveni probabil o „federație", afirmă un oficial rus

ACTUALIZARE 09.30 Un politician rus și reprezentant desemnat de Putin în regiunea anexată Crimeea afirmă că este puțin probabil ca Ucraina să continue să existe în forma sa actuală.

Georgy Muradov a sugerat că Ucraina va deveni probabil o federație sau un grup de state, relatează agenția de presă de stat rusă RIA, citată de Al Jazeera, potrivit Mediafax.

El a adăugat că nicio țară care se respectă pe sine nu ar tolera o încălcare flagrantă a drepturilor propriului popor în statele vecine, invocând argumentul pe care Moscova îl folosește în mod obișnuit pentru că a invadat Ucraina.

„Și cu atât mai mult dacă aceste încercări au ca rezultat exterminarea totală a oamenilor, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani în ceea ce privește rușii și vorbitorii de limbă rusă din Ucraina, unde au trăit timp de secole în țara lor natală", a spus el.

Președintele Poloniei a ajuns la Kiev

ACTUALIZARE 09.25 Preşedintele polonez Andrzej Duda a ajuns din nou, duminică, în capitala ucraineană Kiev pentru o vizită de sprijin a ţării angrenate în război cu Rusia, relatează dpa, citată de Agerpres. El va fi, duminică, primul şef de stat care se va adresa parlamentului Ucrainei de la începerea războiului, în urmă cu trei luni, potrivit administraţiei prezidenţiale poloneze de la Varşovia.

Duda face demersuri pentru ca Ucrainei să i se acorde statutul de ţară candidată la aderarea la UE cât de curând posibil.

Şeful de stat polonez a mai vizitat Kievul după declanşarea războiului în aprilie şi s-a întâlnit cu acest prilej cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

După revenirea în ţară, Duda a acuzat Rusia că poartă un "război total" în Ucraina. El a spus la jumătate lui aprilie că nu va uita niciodată impresiile din satul Borodianka, care a fost distrus cu rachete de atacatorii ruşi.

El a efectuat atunci o vizită în Ucraina alături de preşedinţii Lituaniei, Letoniei şi Estoniei.

Iniţial, Duda a sugerat la momentul respectiv ca şi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier să participe la deplasare. Totuşi, au existat semnale de la Kiev că Steinmeier nu era binevenit la Kiev, din cauza poziţiei sale faţă de Rusia. Neînţelegerile de atunci sunt considerate acum a fi depăşite, notează dpa.

Singurul membru al guvernului german care a vizitat Kievul de la declanşarea invaziei ruse este ministrul de externe Annalena Baerbock.

Serviciile secrete britanice: Rușii vor să folosească în Ucraina tactici din Siria

ACTUALIZARE 8.40 Serviciile secrete britanice spun că Rusia încearcă să folosească în Ucraina o tactică pe care a perfecționat-o în Siria. Soldații ruși ar utiliza drone de recunoaștere pentru a identifica țintele care urmează să fie lovite de avioane de luptă sau de artilerie. Numai că stocul de drone s-a redus substanțial.

Rușii au intensificat ofensiva și în Lugansk, regiune pe care susțin că sunt la un pas de o cuceri complet. Trupele Kremlinului au tras asupra unei școli din Severodonețk, unde au ucis mai mulți civili. Totuși, trupele ucrainene continuă să reziste și au reușit să distrugă un depozit de arme a cărui locație a fost dezvăluită chiar de propagandiștii ruși.  

Pentagonul anunță de asemenea că mai multe obuziere de 155 de mm au fost încărcate în avioane pentru a fi transportate în Ucraina.  

Între timp, forțele ruse au împiedicat sute de oameni să părăsească orașul Vasilivka, aflat în regiunea Zaporojie, din sudul Ucrainei. Imaginile arată un șir nesfârșit de aproximativ 1.000 de mașini, parcate pe marginea drumului. Potrivit unor surse locale, civilii sunt blocați acolo și nu pot merge în teritoriile controlate de Ucraina, dar nici nu se pot întoarce în oraș.

Deși situația este în continuare dificilă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că diplomația este singura cale prin care se poate încheia războului, dar acuză Rusia că nu vrea acest lucru.

VIDEO Războiul din Ucraina îi pune pe fermierii italieni în fața unei dileme: să facă agricultură sau să-și vândă terenurile avantajos?

ACTUALIZARE 8.10 Înainte de război, Ucraina era un important exportator de cereale, cunoscută drept grânarul Europei. Acum, însă, Europa și restul lumii se tem că lucrurile se vor schimba.Italia este un exemplu. Această țară s-a bazat mult timp pe importuri, iar în prezent, fermierii din Sicilia spun că pot cultiva mai mult grâu. Dar nu e atât de simplu, deoarece terenurile lor sunt la mare căutare pentru alternative la gazul rusesc. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.

Zona din jurul orașului Trapani din vestul Siciliei este bogată în vânt și soare. Tocmai de aceea, în aer plutește senzația unei goane după aur. Arhitectul Antonino Mazzara spune că regiunea este un El Dorado pentru surse regenerabile.

„Toată lumea este interesată: francezii, germanii, americanii - nu doar italienii. Companiile internaționale vor să investească în producția de energie electrică generată de vânt și soare”, explică arhitectul Antonino Mazzara.

Când se pun în mișcare turbinele eoliene, afacerile prosperă pentru arhitect. Asta, deoarece el intermediază licențe pentru terenurile destinate eolienelor și parcurilor solare. Inclusiv câmpuri pe care au fost cultivate cândva cereale.

Citește continuarea AICI

Biden, în Coreea de Sud: Este nevoie de o alianță globală pentru a face față unor crize precum războiul din Ucraina

ACTUALIZARE 7.50 Este nevoie de o alianță globală pentru a face față unor crize precum războiul din Ucraina, spune Joe Biden. Liderul de la Casă Albă a făcut declarația la finalul întâlnirii cu omologul său din Coreea de Sud.

Înaintea întâlnirii cu liderul de la Seul, Biden a mers la cimitirul național, unde s-a recules la mormintele soldaților morți în războiul din Coreea. De la Seul, liderul de la Casă Albă merge în Japonia, alt aliat strategic al Washingtonului în zona Asia Pacific.

Joe Biden, președintele Statelor Unite: "Războiul din Ucraina nu are consecinţe doar asupra Europei, ci este un atac împotriva democraţiei şi principiilor fundamentale ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale.

Cred cu adevărat că suntem într-un moment de referinţă din istoria mondială. Totul se schimbă atât de rapid, încât cred că vom mai vedea astfel de lucruri, vorbim de o competiţie între democraţii şi autocraţii.

Modul în care vom răspunde nu implică doar o alianţă regională, ci una globală. Există o mulţime de lucruri care decid dacă o democraţie poate să fie sprijinită sau nu în mijlocul acestor schimbări incredibile cu care ne confruntăm. Amândoi (Joe Biden şi preşedintele sud-coreean, n.red.) am convenit că trebuie sprijinită şi că împreună putem juca un rol important în îndeplinirea acestei sarcini".

Ucraina respinge ideea unor concesii teritoriale făcute Rusiei 

ACTUALIZARE 7.30 Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak recunoaște că poziția Kievului în privința războiului a devenit tot mai intransigentă, dar spune că orice concesii făcute Moscovei s-ar întoarce împotriva Ucrainei, pentru că Rusia ar riposta și mai dur după orice pauză în lupte.

„Războiul nu se va opri (după vreo concesie). Va fi doar pus pe pauză pentru o perioadă de timp”, a declarat Podoliak pentru Reuters, într-un interviu acordat din biroul prezidențial, puternic păzit, unde unele dintre ferestre și coridoare sunt protejate de saci de nisip, notează agenția de presă. „Apoi, cu o intensitate reînnoită, rușii își vor spori armamentul, efectivele și își vor îndrepta greșelile, se vor moderniza puțin, vor demite mulți generali și vor începe o nouă ofensivă, chiar mai sângeroasă și pe scară mai largă”, a continuat consilierul prezidențial.

Podoliak a catalogat drept „foarte ciudate” apelurile care vin din Occident pentru o încetare urgentă a focului ce ar implica ca forțele rusești să rămână în teritoriile pe care le-au ocupat în sudul și estul Ucrainei. „Forțele (rusești) trebuie să părăsească țara și după aceea va fi posibilă reluarea procesului de pace”, a subliniat el.

Luptători de la Azovstal contra Viktor Medvedciuk?

ACTUALIZARE 7.20 Moscova analizează posiblitatea de a elibera luptători ucraineni capturați la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol în schimbul lui Viktor Medvedciuk, un oligarh apropiat de președintele Vladimir Putin, care este arestat de ucraineni, relatează agenția France-Presse, preluată de Agerpres.

„Vom studia problema”, a afirmat deputatul Leonid Sluţki, membru al delegaţiei ruse la ultimele negocieri cu Kievul, citat de agenţia de presă Ria Novosti. El a dat acest răspuns sâmbătă, după ce a fost întrebat despre posibilitatea unui astfel de schimb.

Aflat la Doneţk, oraș aflat sub control rus, Sluțki a precizat că posibilitatea unui astfel de schimb va fi abordată la Moscova de „cei care au prerogative pentru asta”.

Editor : G.M.