Live Text A 83-a zi de război. Soarta luptătorilor din Azovstal, incertă. Cel puțin 7 civili morți și 6 răniți în atacuri în Donețk (guvernator)
Peste 260 de soldați ucraineni au fost evacuați luni seară de la combinatul Azovstal, au anunțat autoritățile ucrainene. Soldații au fost preluați de forțele ruse și duși în zonele controlate de acestea. În mesajul său obișnuit de la miezul nopții, președintele Volodimir Zelenski a confirmat operațiunea de evacuare și a spus că vor continua eforturile pentru aducerea acasă a luptătorilor care au apărat Mariupolul. O cincime dintre ei sunt răniți și au fost duși la spital. Forțele ucrainene și-au încheiat „misiunea de luptă” în orașul asediat Mariupol, a transmis Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Între timp, rușii iau în calcul să refuze schimbul de prizonieri, oficiali ruși vorbind chiar despre executarea luptătorilor ucraineni care au apărat Mariupolul.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Cel puțin 7 morți și 6 răniți în atacurile din Donețk (guvernator)
ACTUALIZARE 23:00 Cel puțin 7 civili au fost uciși și 6 răniți în regiunea Donețk, în urma atacurilor ruse de marți, a declarat guvernatorul regional Pavlo Kirilenko, potrivit BBC.
Într-o postare pe rețeaua Telegram, el a precizat că 2 oamenji au murit la Bahmuțke, 2 la Bahmut, 1 la Avdiivka, 1 la Drobișeve și 1 la Soledar.
Numărul victimelor din Mariupol și Volnovaha rămâne necunoscut, a mai arătat guvernatorul citat de BBC, care precizează că nu a putut verifica independent informațiile.
Macron: Franţa va intensifica livrările de arme către Ucraina
ACTUALIZARE 22:10 Franţa îşi va intensifica livrările de arme către Ucraina „în zilele şi săptămânile următoare”, i-a promis marţi preşedintele Emmanuel Macron omologului său Volodimir Zelenski, confirmând angajamente în acest sens anunţate la sfârşitul lui aprilie.
Şeful statului „a confirmat că livrările de arme de către Franţa vor continua şi vor câştiga în intensitate în zilele şi săptămânile următoare, la fel ca transportul de echipament umanitar”, a precizat Palatul Elysee, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Franţa a livrat peste 800 de tone de ajutor umanitar Ucrainei de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie, între care 13 vehicule de salvare suplimentare în acest weekend.
Cei doi lideri au „evocat garanţiile de securitate pe care Franţa le-ar putea aduce Ucrainei în cadrul unui acord internaţional, în scopul de a asigura respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării”.
Cei doi preşedinţi au mai discutat marţi despre „căile posibile de a permite exporturile de cereale ucrainene, de care depinde o mare parte a lumii pentru alimentaţie”.
Ucraina, unul dintre primii producători mondiali de cereale, se confruntă cu o blocadă navală totală din partea Rusiei, în special a portului Odesa, unul dintre principalele puncte de ieşire pentru exporturile sale.
România vecină reprezintă una dintre soluţiile posibile, prin transferul cerealelor cu trenuri, camioane sau barje şi încărcarea lor în portul Constanţa.
În condiţiile în care Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Emmanuel Macron i-a confirmat de altfel omologului său „că cererea de aderare a Ucrainei la UE va fi studiată în cadrul Consiliului European din luna iunie”, după avizul Comisiei Europene.
SUA se implică în descoperirea crimelor de război din Ucraina
ACTUALIZARE 21:50 Departamentul de Stat al SUA a anunţat marţi lansarea unui nou program pentru descoperirea şi analizarea dovezilor de crime de război şi alte atrocităţi comise de Rusia în Ucraina, în contextul în care Washingtonul încearcă să se asigure că Moscova este trasă la răspundere pentru acţiunile sale.
Departamentul de Stat a precizat că aşa-numitul Observator al conflictelor va presupune documentarea, verificarea şi diseminarea dovezilor din surse deschise ale acţiunilor Rusiei în Ucraina. Rapoartele şi analizele vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi prin intermediul site-ului Observatorului.
Ieșire neobișnuită a unui colonel rus la postul tv public: „Situaţia se va înrăutăţi pentru noi”
ACTUALIZARE 21:12 Un colonel rus în retragere, care a lucrat şi în Statul Major al armatei ruse, a avut o interveție deosebit de critică la adresa strategiei Rusiei în Ucraina, la postul public de televiziune Rossiya-1. Colonelul Mihail Hodarenok a avertizat că rușii sunt „sedați” cu propagandă, în vreme ce ucrainenii sunt deosebit de motivați în luptă și, pe deasupra, vor beneficia și de armament modern din Occident.
„Forţele armate ale Ucrainei pot înarma un milion de persoane, iar acest lucru ele însele îl spun. Având în vedere că ajutorul (militar) american şi european este pe punctul de activare, realitatea este că vom avea un milion de ucraineni înarmaţi”, a subliniat militarul rus.
Diplomați finlandezi expulzați din Rusia
ACTUALIZARE 21:01 Rusia expulzează doi diplomaţi finlandezi ca măsură simetrică la expulzarea a doi diplomaţi ruşi de la Helsinki, la începutul lunii aprilie, a anunţat marţi Ministerul de Externe rus, potrivit DPA.
Expulzările din aprilie au fost realizate „ca parte a unei campanii de sancţiuni antiruse, dusă de Uniunea Europeană”, potrivit diplomaţiei ruse.
De asemenea, Moscova a criticat livrările de arme finlandeze către Ucraina şi atitudinea, bazată pe confruntare, manifestată de Finlanda faţă de Rusia.
Anunţul MAE rus are loc la câteva ore după ce parlamentul Finlandei a votat marţi în favoarea aderării ţării la NATO, cu o majoritate de peste 95%, ceea ce permite trimiterea candidaturii oficiale la sediul organizaţiei.
Finlanda şi Suedia îşi vor depune miercuri, împreună, candidaturile pentru aderarea la NATO.
Zelenski și soția sa, Olena, prima apariție publică de la începutul războiului
ACTUALIZARE 20:05 Volodimir Zelenski și soția sa, Olena Zelenska, au participat, marți, la funeraliile primului preşedinte al Ucrainei independente post-sovietice, Leonid Kravciuk. Este prima apariție publică a cuplului prezidențial de la începutul războiului.
Primul preşedinte al Ucrainei independente post-sovietice, Leonid Kravciuk, decedat în urmă cu o săptămână, la vârsta de 88 de ani, a fost înmormântat marţi după ce a fost omagiat în centrul Kievului, relatează AFP.
Convorbire telefonică Zelenski - Macron
ACTUALIZARE 19:55 Volodimir Zelenski a anunțat că a avut o discuție telefonică „lungă și fructuoasă” cu președibtele francez Emmanuel Macron. Cei doi au vorbit despre stadiul conflictului și un nou pachet de sanțiuni împotriva Rusiei, dar și despre aplicația Ucrainei la statutul de țară candidată la aderarea în UE.
„Am încheiat o convorbire telefonică lungă și fructuoasă cu Emmanuel Macron. I-am spus despre cursul ostilităților, despre operațiunea de salvare a soldaților de la Azovstal și despre perspectivele procesului de negocieri. Am ridicat problema furnizării de combustibil către Ucraina.
De asemenea, am discutat de sprijinul de apărare oferit de Franța, despre pregătirea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni (împotriva Rusiei - n.r.) și despre posibile căi de export pentru produsele agricole din Ucraina. Am avut o discuție substanțială despre aplicația noastră la statutul de țară candidată la aderarea în UE”, a scris Volodimir Zelenski luni pe Twitter.
Rusia vrea să declare Regimentul Azov „organizație teroristă”
ACTUALIZARE 17:52 Procurorul general al Rusiei a cerut Curții Supreme de Justiție să declare Regimentul Azov drept „organizație teroristă”, scrie Guardian, preluând agenția rusă Interfax.
Audierea cazului la Curtea Supremă este programată pe 26 mai.
Discuțiile de pace între Ucraina și Rusia sunt blocate. Negociator ucrainean: Rusia nu înțelege ce se întâmplă azi în lume
ACTUALIZARE 17.15 Mihailo Podoliak, unul dintre principalii consilieri ai președintelui Volodimir Zelenski, a declarat că negocierile de pace cu Rusia au fost suspendate și a dat vina pe Moscova pentru „gândire stereotipă”.
După întâlnirea celor două delegații la Istanbul, la sfârșitul lunii martie, „nu au fost schimbări semnificative, nu s-a înregistrat progres”, a declarat Mihailo Podoliak.
„Obiectiv vorbind, procesul de negociere este suspendat. De ce? Sunt mai multe motive. Rusia nu arată că înțelege ce se întâmplă azi în lume și rolul extrem de negativ” al Rusiei, a spus Mihailo Podoliak, potrivit The Guardian.
Rusia nu înțelege că războiul „nu merge conform planului și programului”, a mai adăugat Podoliak, în vreme ce „rezistența Ucrainei, rezistența profesionistă crește și de aceea Rusia nu-și îndeplinește obiectivele”.
Momentul în care luptătorii ucraineni de la Azovstal se predau rușilor
ACTUALIZARE 17.12 Evacuarea a sute de luptători ucraineni, mulți dintre ei răniți, în orașele controlate de ruși, a marcat probabil sfârșitul celei mai lungi și mai sângeroase bătălii desfășurate până acum în războiul pronit de Vladimir Putin în Ucraina. Rusia a declarat marți că 265 de soldați ucraineni care se adăposteau în uzina Azovstal din Mariupol „s-au predat”, în timp ce ucrainenii au declarat „misiune de luptă” încheiată la Mariupol.
Peste 260 de luptători au fost evacuați din combinat, ultima rezistență din orașul care devenise un simbol al rezistenței ucrainene, sub bombardamentele rusești. Presa de stat din Rusia a publicat imagini cu luptătorii ucraineni, preluate pe rețelele sociale de presa din Ucraina. În imaginile video pot fi observați soldații ucraineni care sunt controlați de ruși. O parte dintre aceștia au fost scoși pe targă, fiind răniți.
Citește continuarea AICI
Putin spune că este imposibil ca unele state europene să renunțe acum la petrolul rusesc
ACTUALIZARE 17.10 Președintele Vladimir Putin a declarat marți că este imposibil ca unele state europene să renunțe rapid la petrolul rusesc, așa cum propune Uniunea Europeană, transmite Reuters.
Statele membre UE negociază un embargo propus asupra țițeiului din Rusia, după ce aceasta a invadat Ucraina, însă discuțiile au eșuat în această săptămână din cauza vetoului Ungariei, care este puternic dependentă de importurile de petrol rusesc.
„Evident că unele state UE, în a căror balanță energetică proporția de hidrocarburi rusești este în mod special mare, nu vor putea face acest lucru pentru mult timp, să renunțe la petrolul nostru”, a spus Putin.
Într-o întâlnire televizată cu manageri și oficiali guvernamentali din industria petrolieră internă, Putin a mai afirmat că sancțiunile Occidentului și un posibil embargo asupra petrolului rusesc au dus la o creștere a prețurilor globale de țiței.
Rusia iese din Consiliul Statelor de la Marea Baltică, după ce Suedia și Finlanda au decis intrarea în NATO
ACTUALIZARE 16.55 Rusia a luat decizia oficială de a ieși din Consiliul Statelor de la Marea Baltică, anunță MAE rus, conform agenției de presă TASS. Decizia a venit la câteva ore după ce Suedia a semnat cererea oficială de aderare la NATO.
„Drept răspuns la acțiunile dușmănoase, ministrul afacerilor Extrene, Serghei Lavrov, a trimis un mesaj miniștrilor țărilor Consiliului Statelor de la Marea Baltică, Înaltului Reprezentant al UE Pentru Afaceri Externe și altor organizații în care anunță decizia. De asemenea, am luat decizia de a părăsi și Conferința Parlamentară de la Marea Baltică”, a anunțat Serghei Lavrov.
Diplomația rusă își motivează decizia prin faptul că situația din Consiliu a „degenerat irecuperabil”. De asemenea, MAE rus mai acuză țările membre că acestea „au refuzat un dialog cu drepturi egale”. Lavrov își mai motivează decizia și prin faptul că țările membre ale Consiliului „au luat decizii discriminatorii și ilegale, încălcând, regulile consensului”.
Parlamentul finlandez a aprobat cu o majoritate covârșitoare cererea de aderare la NATO
ACTUALIZARE 16.25 Parlamentul finlandez a aprobat cu o majoritate covârșitoare propunerea de a solicita aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Propunerea a fost adoptată cu 188 de voturi pentru și 8 împotrivă.
Finlanda urmează să semneze o cerere oficială și să o depună la sediul NATO în zilele următoare, împreună cu Suedia. Ministrul de Externe al Suediei, Ann Linde, a semnat marți dimineața o cerere prin care declară că țara dorește aderarea la NATO.
Joi, președintele finlandez, Sauli Niinisto, și prim-ministrul Suediei, Magdelena Andersson, se vor întâlni, la Casa Albă, cu președintele SUA, Joe Biden, pentru a discuta despre aderarea celor două țări la NATO.
Prim-ministrul Suediei Magdalena Andersson a declarat luni că țara ar trebui să se alăture NATO împreună cu Finlanda vecină pentru a „a asigura siguranța poporului suedez”.
The Guardian: Putin a ajuns să se implice în deciziile militare din Ucraina până la nivelul de comandă al unui colonel
ACTUALIZARE 15.45 Vladimir Putin a ajuns să se implice direct în deciziile militare referitoare la ducerea războiului în Ucraina și planificarea operațiunilor până la nivelul de comandă al unui colonel sau general de brigadă, informează The Guardian, care citează surse militare occidentale.
Vladimir Putin se implică inclusiv în operațiunile și deciziile privind deplasările forțelor ruse în Donbas, în condițiile în care săptămâna trecută armata rusă a suferit o gravă înfrângere în fața ucrainenilor, după mai multe încercări eșuate de forțare a unui râu strategic din regiune.
Sursele militare citate de The Guardian susțin că Vladimir Putin colaborează strâns cu generalul Valerii Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse.
„Credem că Putin și Gherasimov sunt implicați în luarea deciziilor la nivel tactic până la un nivel de la care, în mod normal, ar trebui să se ocupe un simplu colonel sau general de brigadă”, au declarat sursele militare.
Citește continuarea AICI
Parlamentar rus: Luptătorii ucraineni de la Azovstal nu merită să trăiască. Peskov: Vor fi tratați conform normelor internaționale
ACTUALIZARE 15.28 Un parlamentar rus care participă la negocierile de pace cu Ucraina a declarat, marți, că militarii ucraineni care s-au aflat la Azovstal „nu merită să trăiască” și că Rusia ar trebui să ia în considerare pedeapsa cu moartea pentru „luptătorii naționaliști” din Batalionul Azov, relatează Reuters. Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a precizat că militarii capturați „vor fi tratați conform normelor internaționale”.
Declarațiile au fost făcute de Leonid Sluțki, în cadrul unei dezbateri parlamentare în camera inferioară a parlamentului rus. Sluțki spune că deși Rusia are un moratoriu pentru pedeapsa cu moartea, ar trebuie „să ia în considerare cu atenție” posibilitatea condamnării la moarte pentru soldații ucraineni.
„Nu merită să mai trăiască după crimele monstruoase împotriva umanității pe care le-au comis și pe care le comit continuu împotriva prizonierilor noștri”, a spus parlamentarul rus.
Citește continuarea AICI
Opt oameni au fost uciși într-un bombardament rusesc
ACTUALIZARE 14.50 Opt oameni au fost uciși și 12 răniți într-un atac aerian rusesc, marți, asupra satului Desna din regiunea Cernihov, din nordul Ucrainei, a anunțat serviciul regional de urgență.
Guvernatorul regiunii Cernihov, Viacheslav Chaus, a declarat marți că „nu mai sunt ocupanți în regiunea Cernihov, dar le este ușor să ajungă la noi. Nu ignorați alarmele anti-aeriene”.
Ce se întâmplă cu luptătorii de la Azovstal. Rușii au luat 265 de prizonieri, Duma de Stat vrea să interzică schimbul cu Ucraina
ACTUALIZARE 14.20 Rusia a declarat marți că 265 de soldați ucraineni care se adăposteau în uzina Azovstal din Mariupol „s-au predat”. Deși ucrainenii vorbeau despre un schimb de prizonieri cu rușii, președintele Camerei inferioare a parlamentului rus, a ordonat parlamentarilor să elaboreze un ordin permanent care să interzică schimbul de luptători Azovstal cu prizonierii de război ruși.
Mai mult, unul dintre negociatorii ruși, parlamentar în Duma de Stat, a declarat că luptătorii din regimentul Azov „nu merită să trăiască”.
Leonid Slutski a spus că, deși Rusia are un moratoriu în ceea ce privește pedeapsa cu moartea, ar trebui „să se gândească cu atenție” la pedeapsa capitală pentru luptătorii Azov.
Borrell: Aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar întări Uniunea Europeană
ACTUALIZARE 14.04 Aderarea la NATO a Suediei și Finlandei „ar întări” Uniunea Europeană, a declarat, marți, șeful diplomației europene, Josep Borrell, la o reuniunea miniștrilor apărării europeni, la Bruxelles.
Intrarea celor două state nordice în Alianţa Nord-Atlantică ar spori de asemenea „capacitatea de reacţie” a UE la ameninţări de-a lungul graniţei sale, a spus Borrell la sosirea la reuniune, citat de Agerpres.
Suedia şi Finlanda ar urma să îşi înainteze în orice moment aplicaţiile oficiale de aderare la NATO, ca reacţia la invazia rusească din Ucraina.
Potrivit lui Borrell, potenţiala extindere a NATO este opusul a ceea ce şi-a dorit să obţină Putin prin invazia din Ucraina. Dictatorul de la Kremlin „a încercat să oprească dezvoltarea NATO de-a lungul graniţelor Rusiei”, a spus şeful diplomaţiei europene
Suedia semnează cererea de aderare la NATO
ACTUALIZARE 13.55 Ministrul de Externe al Suediei, Ann Linde, a semnat marți dimineața o cerere prin care declară că țara dorește aderarea la NATO.
Mișcarea marchează pasul oficial al guvernului de la Stockholm către aderarea la Alianța militară occidentală, punând capăt deceniilor de neutralitate militară, întrucât invazia Rusiei în Ucraina declanșează o evoluție dramatică în materie de securitate și geopolitică europeană.
„Am ajuns la o concluzie care este cea mai bună pentru Suedia”, a spus Linde. „Nu știm cât va dura, dar calculăm că ar putea dura până la un an. Acum, săptămâna aceasta, această cerere va fi depusă, împreună cu cea a Finlandei, iar apoi va fi procesată de NATO”, a adăugat șefa diplomației suedeze.
Prim-ministrul Suediei Magdalena Andersson a declarat luni că țara ar trebui să se alăture NATO împreună cu Finlanda vecină pentru a „a asigura siguranța poporului suedez”.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că intrarea celor două țări nordice în NATO nu va crea o amenințare la adresa Rusiei, dar extinderea militară în teritoriu „va provoca cu siguranță răspunsul nostru”.
Autoritățile ucrainene: Forțele ruse au atacat o linie feroviară la numai 20 de kilometri de frontiera cu Polonia
ACTUALIZARE 13.44 Trupele ruse au lansat un atac cu rachete împotriva unei ramificaţii a căii ferate din regiunea ucraineană Liov, în districtul Iavoriv, la doar 20 de kilometri de graniţa poloneză, dar care nu a provocat victime, a comunicat şeful administraţiei militare regionale, Maksim Koziţki, citat de EFE.
Noaptea trecută, "inamicul a lansat un atac cu rachete asupra infrastructurii regionale a căii ferate Liov în districtul Iavoriv. Explozia a afectat infrastructura feroviară. Nu avem informaţii despre decese sau persoane rănite. Anterior, cele mai multe rachete veneau din est", a indicat Koziţki pe pagina sa de Facebook.
Primarul din Liov, Andrii Sadovi, a indicat că geamurile caselor situate în perimetrul loviturilor de rachetă s-au spart. "Şi toate acestea (s-au întâmplat) într-o zonă care se află la doar 20 de kilometri de graniţa cu Uniunea Europeană", a indicat edilul pe contul său Telegram.
Unităţile de apărare antiaeriană subordonate Comandamentului de operaţiuni Vest al forţelor armate ucrainene au doborât luni seara trei rachete de croazieră trase asupra teritoriului regiunii Liov.
Noaptea trecută, potrivit lui Sadovi, au fost două atacuri aeriene şi două valuri masive de rachete în regiune. "Nicio rachetă nu a lovit Liovul. Forţele de apărare aeriană şi-au făcut treaba. Nu ştim dacă oraşul nostru a fost ţinta de data aceasta... A fost într-adevăr unul dintre cele mai mari atacuri din regiune ca număr de rachete", a spus primarul.
Acest oraş, situat în vestul ţării, foarte aproape de graniţa cu Polonia, a fost rar obiectul unor atacuri ale forţelor ruse de la declanşarea invaziei în 24 februarie. Liov a fost, de asemenea, un punct de tranzit pentru zecile de mii de cetăţeni ucraineni care au încercat să părăsească Ucraina, căutând refugiu în alte ţări ale Uniunii Europene, notează Agerpres.
Serghei Lavrov: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO nu face „o mare diferență”
ACTUALIZARE 13.18 Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că aderarea Finlandei și Suediei la NATO nu creează probabil „o mare diferență", deoarece cele două țări participă de mult timp la exercițiile militare ale alianței, transmite Reuters.
„Finlanda și Suedia, precum și alte țări neutre, participă de mulți ani la exercițiile militare ale NATO", a declarat Lavrov.
„NATO ia în considerare teritoriul lor atunci când planifică avansări militare spre est. Deci, în acest sens, probabil că nu există o mare diferență. Să vedem cum este folosit teritoriul lor în practică în cadrul Alianței Nord-Atlantice", a adăugat șeful diplomației ruse.
Peskov: Țările „neprietenoase” la adresa Rusiei pot fi numite deja țări „ostile”. Ceea ce fac ele este război
ACTUALIZARE 13.15 Ţările care erau considerate până în acum „neprietenoase” la adresa Rusiei pot fi de acum numite ţări „ostile”, întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Federaţiei Ruse, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Interfax, potrivit EFE.
„Orice război se termină cu pacea, iar această lume va fi una în care vocea noastră va fi auzită, în care ne vom simţi confortabil, în siguranţă şi în care vom sta cu încredere”, a punctat el, vorbind la conferinţa educaţională 'Noi Orizonturi', recunoscând astfel că aşa-numita 'operaţiune militară specială' în Ucraina este un război, notează EFE, citată de Agerpres.
Peskov a spus că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un „război hibrid” împotriva Rusiei în acest moment.
Rusia spune că discuțiile cu Ucraina nu au loc „sub nicio formă”
ACTUALIZARE 12.55 Rusia și Ucraina nu poartă discuții „sub nicio formă”, a declarat marți agenția rusă de știri Interfax, citându-l pe adjunctul ministrului rus de externe, Andrei Rudenko.
„Nu, negocierile nu au loc. Ucraina practic s-a retras din procesul de negociere”, a declarat Rudenko, citat de Reuters.
Statul major ucrainean: Forțele ruse continuă atacurile în estul Ucrainei, dar se retrag de pe unele fonturi
ACTUALIZARE 12.40 Trupele ruse şi-au continuat în ultimele ore acţiunile ofensive în zona de operaţiuni din Donbas, în estul Ucrainei, eforturile lor principale concentrându-se pe controlul regiunii Doneţk, deşi au suferit pierderi şi s-au retras de pe unele poziţii, relatează marţi EFE, citat de Agerpres.
Forţele ruse au suferit pierderi şi s-au retras de pe frontul din Severodoneţk, în zona oraşului Sîrotin, regiunea Lugansk, potrivit unui buletin cu situaţia la zi de pe fronturile din Ucraina al Statului Major al armatei ucrainene.
Doneţk şi Lugansk fac parte din Donbas şi ambele s-au autoproclamat ca republici independente, fiind recunoscute de Rusia cu câteva zile înaintea de a-şi declanşa invazia în Ucraina la 24 februarie.
Chiar dacă Moscova şi-a concentrat eforturile pentru a controla această zonă, unde trupele ruse sunt ajutate de miliţiile proruse, armata sa avansează lent şi a trebuit să se retragă de pe anumite fronturi, potrivit Statului Major ucrainean.
"Avioanele inamice au efectuat atacuri împotriva infrastructurii civile şi militare în zona de operaţiuni din estul Ucrainei şi împotriva unor instalaţii industriale de pe întreg teritoriul Ucrainei", se mai menţionează în raportul ucrainenilor.
Înaltul comandament ucrainean subliniază că există o ameninţare constantă de atacuri aeriene şi cu rachete împotriva infrastructurii Ucrainei de pe teritoriul belarus.
Între timp, la Harkov, al doilea oraş ca mărime al ţării, şi în regiunea acestuia, ruşii îşi concentrează eforturile pe menţinerea poziţiilor ocupate anterior şi a împiedica avansarea trupelor ucrainene, după ce au renunţat să ocupe această capitală regională, conform aceluiaşi buletin.
Pe de altă parte, avioane strategice ruseşti au efectuat un atac cu rachete asupra zonei Belgorod Dnestrovsk, în regiunea Odesa, situată în sud-vestul ţării şi la frontiera cu Republica Moldova, avariind infrastructură civilă şi imobile de locuit.
În acelaşi timp, informează armata ucraineană, ruşii desfăşoară operaţiuni de recuperare în apropiere de Insula Şerpilor din Marea Neagră, unde o navă de debarcare rusă a fost lovită de tirurile forţelor ucrainene.
Mariupol a căzut complet în mâinile rușilor. De ce este atât de important pentru Putin orașul-port de la Marea Azov
ACTUALIZARE 12.20 Evacuarea a sute de luptători ucraineni, mulți dintre ei răniți, în orașele controlate de ruși, a marcat probabil sfârșitul celei mai lungi și mai sângeroase bătălii desfășurate până acum în războiul pronit de Vladimir Putin în Ucraina și reprezintă în același timp o înfrângere semnificativă pentru autoritățile de la Kiev. Mariupol este acum un oraș în ruină după un asediu rusesc despre care Ucraina spune că a ucis zeci de mii de oameni.
De la începutul invaziei, de pe 24 februarie, rușii și-au concentrat mare parte din forțe și atacuri asupra orașului Mariupol pentru a încerca să creeze un coridor terestru între Crimeea și estul Ucrainei și să paralizeze astfel economia ucraineană prin blocarea exporturilor prin portul asediat de la Marea Azov.
Ceea ce odinioară era un oraș-port și un centru comercial de aproape jumătate de milion de oameni este acum în ruine, notează Sky News. Estimările ucrainene și occidentale spun că peste 20.000 de civili au murit în Mariupol, mulți alții au fost răniți și mii au fost forțați să părăsească orașul.
Capturarea Mariupolui le permite rușilor să-și alăture trupele staționate în prezent în sudul Ucrainei. Cucerirea acestui oraș, cunoscut cândva drept „poarta maritimă a Donbasului”, înseamnă, de asemenea, că rușii controlează 80% din coasta Mării Negre, ceea ce este vital pentru comerțul ucrainean și internațional.
Citește continuarea AICI
Geoană: Domeniul securității cibernetice face parte din noul tip de război
ACTUALIZARE 12.00 Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, spune că domeniul securității cibernetice face parte din noul tip de război, alături de dezinformare și spionaj digital.
„Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei”, a spus Geoană.
Secretarul general adjunct al NATO a avut o intervenţie video în cadrul conferinţei „Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy”.
În acest context, el a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept „esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict”.
Icoane și scrisori de la copii, în tancurile lui Putin trimise în Ucraina. Popii le-au sfințit ca să le protejeze de „sfânta Javelin”
ACTUALIZARE 11.55 Cele mai moderne tancuri din dotarea armatei ruse, modelul T-90M, sunt încărcate în trenuri care le vor duce pe frontul din Ucraina. Acestea au fost produse la uzina Uralvagonzavod, din Nijni Taghil.
Potrivit informațiilor publicate de jurnalistul Dmitri Kolezev și de presa de la Moscova, înainte să fie trimise la război, în tancuri au fost puse icoane și scrisori de la copii. De asemenea, acestea au fost sfințite de un preot.
„În etapa finală a pregătirii vehiculelor de luptă, în ele au fost incluse desene și scrisori de la copiii constructorilor de tancuri și icoane ortodoxe”, scrie TASS.
VIDEO Imagini din portul Sulina, blocat de zeci de nave
ACTUALIZARE 11.50 Peste 70 de nave ucrainene încărcate cu marfă, în special cereale, așteaptă să intre în Portul Sulina, la controlul de frontieră. Verificările se fac în doar trei puncte de acostare, prea puține pentru fluxul de nave ajunse în port, ceea ce duce la întârzieri și blocaje.
Ciprian Cotigă, reprezentant al Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, a declarat pentru Digi24 că problema e că porturile sunt dimensionate pentru o anumită șarjă de marfă și că nu se poate trece deodată de la 3 – 4 nave la 70-80.
Până la izbucnirea războiului, prin portul Sulina treceau zilnic 2- 3 nave la controlul de frontieră. Acum, timpii de așteptare sunt și de câteva zile.
După controlul de la Sulina, navele își continuă drumul spre porturile Giurgiulești sau Ismail, dar și danele lor sunt aglomerate, ceea ce amplifică blocajele.
Un motan furat de ruși din Bucha și dus în Belarus s-a întors la stăpâni după 80 de zile
ACTUALIZARE 11.45 Un motan furat de ruși din Bucha și dus în Belarus a ajuns din nou la stăpâni după 80 de zile.Aventura a fost povestită chiar de proprietara felinei.
Motanul dispăruse de acasă în timpul ocupației ruse. După două luni și jumătate a fost găsit la 300 km distanță de o femeie din Belarus.
Se pare că felina călătorise cu un transportor blindat rusesc în care soldații înghesuise aparate de uz casnic furate din casele din Bucha și Irpin.
Medalionul pe care erau trecute datele proprietarilor, inclusiv numerele de telefon ale acestora, l-a ajutat pe motan să ajungă la stăpânii lui, acum refugiați în Cehia.
Rusia desfășoară în apropierea graniței cu Finlanda rachete Iskander, care pot avea și încărcătură nucleară
ACTUALIZARE 11.30 Un convoi alcătuit din șapte lansatoare mobile de rachete Iskander a fost văzut deplasându-se pe o șosea în Rusia în direcția orașului Vîborg, situat la circa 40 de kilometri de granița cu Finlanda, informează Sky News.
Pe rețelele sociale a apărut o înregistrare video, realizată de camera de bord a unei mașini rusești, în timp ce șoferul face diverse comentarii în timp ce depășește vehiculele militare.
Canada trimite nave în România pentru a exporta grâul blocat în Ucraina de invazia rusă
ACTUALIZARE 11.20 Canada este pregătită să trimită nave în România pentru a exporta grâul blocat în Ucraina de invazia rusă, a declarat ministrul canadian al afacerilor externe, Melanie Joly, în cadrul unei teleconferinţe cu presa.
Joly a adăugat că una dintre priorităţile ţărilor occidentale este de a facilita exportul de grâu ucrainean şi de a asigura următoarele recolte ale Ucrainei.
Declarația ministrului a fost făcută după încheierea unei vizite în Germania şi Belgia, unde a participat la reuniunea miniştrilor de externe din G7 şi la o întâlnire bilaterală între Uniunea Europeană şi Canada, relatează EFE marţi, potrivit Agerpres.
Potrivit AFP, din cauza blocadei din porturile Ucrainei, aproximativ 20 de tone de cereale aşteaptă în silozuri să fie exportate, iar recolta din acest an este în pericol.
Torturat de ruși, împușcat în față, îngropat de viu și totuși supraviețuitor. Incredibila poveste a unui ucrainean
ACTUALIZARE 10.25 Pe marginea unui drum din Cernihiv, un ucrainean arată un mormânt nemarcat în care el și doi frați ai lui au fost îngropați de ruși după ce au fost împușcați. Nicola Kulichenko este singurul supraviețuitor și spune că probabil i s-a dat o șansă să trăiască, să înșele moartea, tocmai pentru ca lumea să afle ororile prin care trec ucrainenii de când a început războiul.
"Este ca și cum ai fi înviat", a povestit pentru CNN Nikola, în vârstă de 33 de ani.
Până în 18 martie, viața familiei Kulichenko nu se schimbase foarte mult chiar dacă rușii ocupaseră satul Dovzhyk. Abia când un convoi al lor a fost bombardat, soldații ruși au plecat în căutarea celor responsabili. Au ajuns la casa din lemn unde locuiau Nikola cu cei doi frați ai lui, Yevhen și Dmitro, împreună cu sora lor, Irina. Femeia nu era acasă în ziua aceea.
Citește continuarea AICI
Jens Stoltenberg spune că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la NATO trebuie luate în considerare
ACTUALIZARE 10.00 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare, relatează DPA.
„Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea”, a scris Stoltenberg pe Twitter după o întâlnire cu ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu. „Suntem uniţi în acest moment istoric”, a adăugat el. Mesajul vine după ce anterior, în weekend, s-a s-a declarat „încrezător” că Turcia nu va amâna luarea unei decizii privind admiterea Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică.
Finlanda şi Suedia şi-au anunţat recent candidaturile pentru aderarea la NATO, în contextul în care invazia Rusiei din Ucraina a amplificat îngrijorările privind securitatea. Turcia a transmis că va fi de acord cu aderarea celor două ţări numai în anumite condiţii.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a criticat din nou luni posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţa Nord-Atlantică, spunând că nu poate fi de acord cu aderarea unor ţări care au impus sancţiuni Turciei.
"Lumina va învinge întunericul". O fotografie cu puternic impact, realizată în Azovstal, a emoționat întreaga lume
ACTUALIZARE 9.32 Un luptător de la Azovstal a făcut o fotografie emoționantă, cu un puternic mesaj de speranță, în oțelăria în care rezistă de două luni alături de camarazii lui.
Unul dintre apărători stă într-o clădire a imensului complex siderurgic sub o rază de soare care pătrunde printr-o spărtură în tavan. Stă cu brațele întinse și cu fața spre lumină.
Fotografia a ajuns virală și a dus la un val de emoție față de tragedia din Ucraina. Fotografia a fost făcută de Dmitro Kozatski, de la Regimentul Forțelor Speciale Azov. El este autorul mai multor fotografii impresionante cu luptătorii de la Azovstal.
Institutul pentru Studiul Războiului: Rușii învinși la Harkov încearcă să reziste la granița cu Rusia pentru ca Belgorodul să nu ajungă în raza artileriei ucrainene
ACTUALIZARE 9.20 Conform evaluării frontului de luni noapte spre marți dimineață a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), forțele ruse au desfășurat ofensive terestre limitate luni și în mare parte fără succes de-a lungul liniei frontului din Ucraina.
Regruparea rusă din jurul orașului Harkov încearcă, în special, să reziste la granița cu Rusia și să împiedice trupele ucrainene să avanseze mai la nord. Această activitate este diferită de retragerile anterioare ale Rusiei din jurul Kievului, Cernihivului și Sumî, la începutul războiului, când rușii s-au retras complet pe teritoriul rusesc.
Este posibil ca trupele rusești să încerce să păstreze pozițiile din Ucraina și să continue atacurile de artilerie asupra pozițiilor ucrainene pentru a împiedica forțele ucrainene să ajungă să aibă în raza de acțiune a artileriei periferia Belgorodului, un oraș important din Rusia și un centru cheie al efortului militar rusesc, se arată în raportul ISW.
Alternativ, rușii ar putea spera să desfășoare o contraofensivă pentru a se împinge înapoi spre sud, spre Harkov, deși este foarte puțin probabil ca un astfel de efort să aibă succes.
Principalele concluzii ale evaluării zilnice a Institutului pentru Studiul Războiului din Washington:
- Autoritățile ruse și ucrainene au negociat evacuarea a 264 de militari ucraineni răniți de la Uzina siderurgică Azovstal;
- Forțele ucrainene au ajuns la granița cu Rusia la nord de orașul Harkov;
- Forțele rusești au continuat operațiunile terestre fără succes în regiunile Donețk și Lugansk și nu au făcut niciun avans confirmat la 16 mai;
- Forțele rusești au continuat să își fortifice pozițiile în regiunea Zaporojie.
Ministerului britanic al Apărării: evaluarea zilnică a războiului
ACTUALIZARE 9.10 În analiza de marți dimineață, Ministerul britanic al Apărării precizează că în regiunea Cernihiv, la nord de Kiev, se estimează că aproximativ 3.500 de clădiri au fost distruse sau avariate în timpul incursiunii Rusiei spre capitala ucraineană. 80% din pagube au fost cauzate clădirilor rezidențiale. Alte concluzii ale raportului transmis de Londra:
- Amploarea acestor pagube indică faptul că Rusia este pregătită să folosească artileria împotriva zonelor locuite, cu o atenție minimă față de criteriul evitării acestora sau proporționalității răspunsului.
- Rusia a recurs probabil tot mai mult la bombardamentele de artilerie nediscriminatorii din cauza capacității limitate de lovire precisă a țintelor și a reținerii de a risca să zboare cu avioane de luptă în mod curent dincolo de propriile linii de front.
- În săptămânile următoare, este probabil ca Rusia să continue să se bazeze în mare măsură pe loviturile de artilerie în masă, în timp ce încearcă să reia inițiativa în Donbas.
Ucraina declară „misiune de luptă” încheiată la Mariupol
ACTUALIZARE 8.35 Forțele ucrainene și-au încheiat „misiunea de luptă” în orașul asediat Mariupol, potrivit unui comunicat transmis de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, scrie CNN.
Comandanții unităților staționate la uzina de oțel Azovstal din oraș au primit ordin „să salveze viețile personalului lor”, se mai arată în comunicat.
Sute de oameni au fost evacuați luni din combinat, ultima rezistență din orașul care devenise un simbol al rezistenței ucrainene, sub bombardamentele rusești.
Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Malyar, a vorbit într-un mesaj video despre operațiunea de evacuare, menționând că unele forțe ucrainene rămân la Azovstal.
„Cincizeci și trei de persoane rănite grav au fost evacuate din Azovstal într-o unitate medicală din Novoazovsk pentru îngrijiri medicale”, a spus ea. „Alte 211 persoane au fost duse la Olenivka prin coridorul umanitar.” O „procedură de schimb” va face ca cei evacuați să fie aduși acasă, a mai spus Malyar.
„Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață”, a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o declarație despre evacuare, mulțumind armatei și negociatorilor ucraineni, Comitetului Internațional al Crucii Roșii și Națiunilor Unite. „Cea de-a 82-a zi a apărării noastre se apropie de sfârșit. O zi grea. Dar această zi, ca toate celelalte, are ca scop tocmai salvarea țării noastre și a poporului nostru”, a spus Zelenski.
Vânzările de carburanți, oprite la benzinăriile Shell din Rusia
ACTUALIZARE 8.30 Vânzările de carburanți au fost suspendate la sute de benzinării din Rusia care aparțin gigantului petrolier Shell, anunță BBC.
La pompele Shell din Rusia au apărut anunțuri că nu se mai vinde combustibil începând cu data de 15 mai, relatează agenția de presă Interfax.
Anterior, compania a declarat că se retrage din Rusia din cauza războiului din Ucraina. Shell vinde toate cele 411 benzinării pe care le deține în Rusia celui de-al doilea mare producător de petrol al țării, Lukoil.
"Toate livrările de combustibil au fost suspendate la stațiile acoperite de acordul cu Lukoil, în timp ce magazinele și cafenelele rămân deschise deocamdată", a declarat un reprezentant al Shell, citat de Interfax.
Politico: Liderii europeni au început să aibă opinii diferite în ceea ce privește Ucraina
ACTUALIZARE 8.20 Cu prilejul concursului Eurovision din acest an europenii și-au manifestat iar solidaritatea cu Ucraina și au profitat de această ocazie ca să-l sfideze pe Vladimir Putin, scrie Politico. Însă în ciuda victoriei entuziasmante a Ucrainei la acest concurs muzical, cele mai puternice capitale europene au început să interpreteze partituri diferite față de blocul comunitar și SUA, în ceea ce privește Ucraina. Printre acestea se numără Parisul, Berlinul și Roma.
După săptămâni petrecute îngrijorându-se de ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar zdrobi Ucraina, liderii vest-europeni par acum îngrijorați de ce s-ar putea întâmpla dacă Ucraina chiar câștigă conflictul cu Rusia. Succesul recent al Ucrainei în a împinge peste graniță trupele rusești din anumite teritorii ocupate i-a determinat pe liderii din Franța, Germania și Italia să concluzioneze că o victorie ucraineană, cândva de neconceput, este acum o posibilitate reală.
Chiar dacă liderii europeni apreciază public rezistența Ucrainei și, în unele cazuri, au făcut eforturi mari pentru a sprijini țara în acest conflict, ei se tem, de asemenea, că ceea ce președintele francez Emmanuel Macron a numit săptămâna trecută o „umilire” a Rusiei ar putea crea un nou set de probleme, spun oficialii occidentali.
O mare îngrijorare este că o victorie ucraineană ar putea destabiliza Rusia, făcând-o și mai imprevizibilă, îndepârtând astfel șansele de normalizare a legăturilor cu Moscova în materie de energie. De aceea, unele capitale vest-europene și-ar dori o soluționare a conflictului care să-i ofere Rusiei și lui Putin o cale onorabilă de a încheia războiul, chiar dacă aceasta ar însemna ca Ucraina să piardă teritorii.
Citește continuarea AICI
VIDEO Bombele cu fragmentație folosite de ruși provoacă răni cumplite
ACTUALIZARE 8.10 Ucrainenii - soldați și civili deopotrivă - se confruntă cu bombele cu fragmentație lansate de ruși. Deși folosirea lor împotriva populației civile este interzisă, soldații lui Putin utilizează din plin astfel de proiectile care împrăștie în toate direcțiile mii de fragmente metalice. Rănile sunt cumplite. Dovadă - mărturiile a doi tineri care au ajuns pe patul de spital din cauza acestor bombe folosite de ruși.
Dmitro este în stare de șoc. Șrapnelele i-au străpuns corpul și i-au perforat organele în mai multe locuri. Totul, în urma bombardamentelor din fața casei sale din Harkov, teatru de luptă din estul Ucrainei.
„A fost foarte greu la început, dar după aceea m-am împăcat cu situația. N-am crezut că o voi spune vreodată, dar trebuie să ai grijă de tine cât poți de mult și să asculți toate sfaturile primite de la cei mai în vârstă ca tine”, spune Dmitro Kaliujni, într-un reportaj filmat de CNN.
Citește continuarea AICI
Viața într-un buncăr aflat la cinci etaje sub oțelăria asediată Azovstal: „Așa am avut pizza”
ACTUALIZARE 7.50. Două luni petrecute în buncăr și gândul permanent că se apropie sfârșitul. Este ceea ce a trăit o femeie, fostă angajată la Azovstal, care a scăpat din iadul din combinat. Ea le-a povestit jurnaliștilor cât de greu a fost să trăiască sub atacurile aproape continue din partea soldaților ruși.
Un buncăr subteran, aflat la cinci etaje sub oțelăria asediată Azovstal, le-a fost casă Nataliei și familiei ei pentru mai bine de două luni. S-au adăpostit acolo la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Fostă muncitoare la uzină, ea a devenit principalul bucătar al grupului.
„Cineva tăia lemne, altcineva gătea, altcineva făcea curățenie, altcineva strângea apă, altcineva turna apa într-un butoi pentru a spăla vasele sau altceva”, spune Natalia Bebuș, fostă angajată la Azovstal.
„Niciunul dintre copii nu a cerut nimic, doar desenau. Și te trezești cu un desen cu o pizza atârnând deasupra patului tău, iar tu știi că nu ai mâncare, dar tot trebuie să gătești ceva... Am luat puțină făină și am copt o lipie. Deasupra am pus mâncare din conservă, am adăugat niște mazăre pe care ne-a dat-o una dintre mame. Și așa am avut pizza”, a povestit Natalia.
Citește continuarea AICI
Mircea Geoană: „Nu subestimăm capacitatea Rusiei, rămâne în continuare cu forțe considerabile”
ACTUALIZARE 7.30. Există un decalaj semnificativ între intențiile pe care Moscova le are în Ucraina și capacitatea forțelor sale de a le pune în practică, iar într-o asemenea situație, la Kremlin crește riscul de decizie ad-hoc, avertizează adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi24.
Ucraina poate câștiga acest război, dar nu trebuie subestimată, totuși, capacitatea militară a Rusiei. Evaluarea NATO este că acest conflict riscă să se prelungească, deși asta ar fi în dezavantajul lui Putin. El va urmări să taie Ucrainei accesul la Marea Neagră.
Tocmai de aceea, Alianța își întărește flancul estic și va oferi României la summitul de la Madrid din această vară „garanții de securitate de cea mai înaltă securitate”. Pe de altă parte, Alianța este nerăbdătoare să primească doi noi membri - Finlanda și Suedia. „Veto”-ul Turciei poate fi surmontat prin dialog, crede oficialul NATO.
Rusia a amenințat că va riposta la o nouă extindere a NATO la granițele sale, însă în acest moment Alianța Nord-Atlantică nu percepe ca fiind vorba despre o lovitură nucleară, există un „element de raționalitate și responsabilitate” în această privință, în ciuda retoricii agresive a Moscovei, a arătat Mircea Geoană în interviul pentru Digi24.
Citește continuarea AICI
Zelenski: Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață
264 de luptători ucraineni, dintre care 53 răniţi, au fost evacuaţi luni seară din oţelăria Azovstal, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene în Mariupol, a anunţat ministrul adjunct ucrainean al apărării, Ganna Maliar.
„La 16 mai, 53 de răniţi grav au fost evacuaţi din Azovstal spre Novoazovsk pentru asistenţă medicală, iar alţi 211 au fost transportaţi la Olenivka printr-un coridor umanitar”, a declarat ea într-o înregistrare video, precizând că mai târziu va avea loc „un schimb” de prizonieri.
Ambele localităţi unde au ajuns luptătorii evacuați se află în teritoriile controlate de forţele ruse şi pro-ruse.
Președintele Volodimir Zelenski a confirmat și el evacuarea, spunând că a fost o operațiune pusă la punct de forțele armate și serviciile de informații. Zelenski a mai adăugat că se vor face eforturi pentru aducerea acasă a soldaților care au ajuns în mâna rușilor.
„O zi dificilă. Dar în această zi, la fel ca în toate celelalte, scopul este să ne salvăm țara și oamenii. Privitor la situația din Mariupol: mulțumită acțiunilor Armatei Ucrainei - forțele armate, serviciile de informații, echipele de negociere -, a Comitetului Internațional al Crucii Roșii și al ONU, sperăm că vom putea salva viețile băieților noștri. Printre ei se află răniți grav, care primesc ajutor medical. Vreau să subliniez: Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață. Acesta este principiul nostru. Cred că orice persoană rezonabilă înțelege ce spun”, a declarat Volodimir Zelenski în mesajul său zilnic de la miezul nopții.
„Operațiunea de salvare a apărătorilor Mariupolului a fost începută de forțele militare și serviciile de informații. Munca pentru a-i aduce pe băieți acasă va continua, dar această muncă necesită delicatețe. Și timp”, a mai adăugat președintele ucrainean.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
