Live Text A 99-a zi de război. Ucrainenii susțin că recuceresc teritorii în Herson, rușii vor să confiște proprietățile ucrainene în Zaporojie
Între 60 și 100 de militari ucraineni mor, zilnic, în războiul declanșat de Rusia, spune Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru un site american de știri. Alți 500 de apărători sunt răniți zilnic, spune liderul de la Kiev. Despre situația de pe frontul din est, Zelenski spune că armata ucraineană se menține pe poziții defensive. Oficialii din Severodonețk susțin că 80% din oraș s-ar afla sub controlul forțelor de ocupație, iar șeful administrației militare spune că oamenii din oraș se adăpostesc de bombardamentele rusești în subsolurile uzinei chimice, unde sunt depozitate, probabil, substanțe periculoase. Președintele american Joe Biden a anunțat miercuri un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care include sisteme de rachete HIMARS, cu rază de acțiune de până la aproape 80 de kilometri. Valoarea ajutorului se ridică la 700 de milioane de dolari. "O provocare directă", a fost replica Rusiei, prin vocea lui Serghei Lavrov.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Forțele ucrainene susțin că au înregistrat progrese semnificative în ofensiva din sudul țării
ACTUALIZARE 23:55 Forțele ucrainene susțin că au făcut progrese semnificative în timpul unei ofensive împotriva pozițiilor rusești din regiunea sudică ocupată Herson.
„În regiunea Herson, forțele armate au eliberat 8 kilometri de teritoriu ocupat”, a postat, joi sara târziu, pe contul de Telegram, unitatea de apărare teritorială Azov Dnipro, relatează CNN.
Forțele ucrainene au lansat ofensiva în Herson la sfârșitul săptămânii trecute, pornind din mai multe puncte de sprijin din nord. De atunci, au existat puține informații despre operațiune, dar se pare că forțele ucrainene au cucerit o serie de sate din partea de nord a Hersonului și au consolidat un cap de pod peste râul Inhuleț.
Miercuri, șeful administrației regionale de stat din Herson, Ghennadi Laguta, a declarat că 20 de localități au fost eliberate.
Administraţia prorusă din regiunea Zaporojie vrea să preia controlul terenurilor, resurselor și infrastructurii ucrainene
ACTUALIZARE 23:30 Administraţia prorusă instalată de Moscova în teritoriile ocupate în regiunea Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, a anunţat joi că va prelua controlul proprietăţilor aparţinând statului ucrainean, relatează AFP.
„Regiunea eliberată Zaporojie naţionalizează proprietăţile statului ucrainean. Decretul în chestiune a fost semnat de şeful administraţiei militaro-civile a regiunii”, a declarat pe Telegram unul dintre membrii săi, Vladimir Rogov.
„Astăzi, şeful administraţiei militaro-civile a regiunii Zaporojie, Evgheni Baliţki, a semnat un decret de naţionalizare a bunurilor aparţinând Ucrainei la data de 24 februarie 2022”, a declarat Andrei Trofimov, adjunctul şefului acestei administraţii, citat de agenţiile ruse.
Potrivit acestui responsabil, măsura priveşte „terenurile, resursele naturale, infrastructurile sectoarelor strategice ale economiei”.
El nu a precizat dacă centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Ucraina şi din Europa, ocupată în prezent de forţele ruse, este vizată, conform Agerpres.
Această regiune este în mare parte ocupată de Moscova, care a lansat o ofensivă în Ucraina pe 24 februarie, şi este vecină cu regiunea Herson, în cea mai mare parte sub control rus.
Forţele Kievului controlează totuşi în continuare capitala cu aceeaşi nume a regiunii Zaporojie.
Unul dintre negociatorii ruşi privind conflictul din Ucraina a evocat miercuri organizarea viitoare a unui referendum în teritoriile ocupate de ruşi, în vederea unei anexări, care ar putea avea loc în iulie.
Controlul Rusiei asupra litoralului Mării Azov (Herson, Zaporojie şi Doneţk), inclusiv a portului Mariupol, ar permite Moscovei să formeze un pod terestru pentru a lega teritoriul rus de peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, scrie AFP.
Citește și Republica Moldova interzice propaganda rusă
Rusia anunţă că este gata să garanteze siguranţa navelor care transportă cereale din Ucraina
ACTUALIZARE 23:17 Vasele care transportă cereale pot părăsi porturile ucrainene de la Marea Neagră prin „coridoare umanitare”, a anunţat joi Ministerul rus al Apărării, care susține că Rusia este gata să le garanteze siguranţa.
Ministerul Apărării de la Moscova a mai precizat că Rusia nu se va folosi de situaţia umanitară din Ucraina în scopul susţinerii „operaţiunii militare speciale” în Ucraina, cum numeşte Rusia invazia sa din statul vecin, potrivit agenţiei ruse Interfax, preluată de Reuters și Agerpres.
Citește și OPEC+ a decis să mărească producția de petrol cu 50% în următoarele două luni
Șeful NATO: Occidentul să se pregătească pentru un război de durată în Ucraina
ACTUALIZARE 21:33 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, după o întâlnire avută la Washington cu președintele Joe Biden, că războiul din Ucraina se va încheia în cele din urmă la „masa negocierilor”, dar până atunci el devine deja unul de uzură, iar Occidentul trebuie să fie pregătit pentru un conflict de durată, relatează CNN.
Jens Stoltenberg a declarat că a avut la Washington o întâlnire „extraordinară” cu președintele SUA, Joe Biden, cu vicepreședintele Kamala Harris și cu consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan.
Citește continuarea AICI
Aliatul lui Putin în Ucraina, acuzat de trădare
ACTUALIZARE 20:54 Biroul de Stat pentru Investigaţii din Ucraina a anunţat joi că a încheiat o anchetă preliminară celei judiciare împotriva politicianului prorus Viktor Medvedciuk, aliat al preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Medvedciuk a fost prins de serviciile speciale ucrainene la o lună și jumătate după ce fugise din arestul la domiciliu.
Viktor Medvedciuk este acuzat de trădare şi de încălcarea legilor războiului, fapte pentru care ar putea fi condamnat la 15 ani de închisoare, arată un comunicat de pe site-ul de internet al Biroului, preluat de Reuters, potrivit Agerpres.
Citește continuarea AICI
Rusia spune că e pregătită să garanteze siguranța navelor care transportă cereale din Ucraina
ACTUALIZARE 19:40 Ministerul rus al Apărării a declarat joi că navele care transportă cereale pot părăsi porturile Ucrainei din Marea Neagră prin „coridoare umanitare”, iar Rusia este gata să le garanteze siguranța, potrivit agenției de știri Interfax.
Ministerul Apărării a mai spus că Rusia nu va folosi situația umanitară din Ucraina în scopul a ceea ce Moscova numește „operațiune militară specială” în Ucraina, a adăugat Interfax.
SUA confiscă iahtul cu care s-au plimbat anul trecut Putin și Lukașenko
ACTUALIZARE 19:12 Casa Albă a anunțat joi o nouă serie de sancțiuni împotriva unor oficiali guvernamentali ruși, dar și confiscarea unor bunuri de lux aparținând unor oligarhi apropiați de-ai lui Vladimir Putin. Pe lista bunurilor „blocate” se află mai multe iahturi, inclusiv cel pe care Vladimir Putin l-a primit anul trecut pe dictatorul bielorus Aleksandr Lukașenko, potrivit Departamentului Trezoreriei SUA.
Grupurile de lobby rusești au fost interzise în Parlamentul European
ACTUALIZARE 18:34 Accesul lobbyștilor ruși în Parlamentul European a fost interzis, a spus joi președintele parlamentului Roberta Metsola, adăugând că Europa a fost nevoită să se protejeze de influența Kremlinului și de propaganda despre războiul din Ucraina, informează Reuters.
„Începând de azi, reprezentanții companiilor rusești nu mai au voie să intre”, a scris președintele Parlamentului European pe Twitter. „Nu le putem permite niciun spațiu pentru a-și răspândi propaganda și poveștile false și toxice despre invazia Ucrainei”.
Acord pe al 6-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei. Patriarhul Kirill nu este inclus pe lista neagră
ACTUALIZARE 18:01 Reprezentanţii Celor 27 au aprobat joi un al 6-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, care include un embargo petrolier cu anumite scutiri, dar nu prevede înscrierea pe lista neagră a celor vizaţi de sancţiuni a şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, informează surse diplomatice citate de AFP şi dpa.
Ucraina ar putea închide centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa
ACTUALIZARE 17:35 Ucraina ar putea închide centrala nucleară de la Zaporojie, aflată într-o zonă din sud-estul Ucrainei ocupată de forţele ruse, informează joi agenţia Interfax, preluată de Reuters.
Un asistent al premierului Denis Şmihal a explicat că decizia ar putea fi luată dacă autorităţile de la Kiev pierd controlul asupra centralei, cea mai mare de acest gen din Europa.
„Atâta timp cât comenzile de control sunt executate şi situl îşi menţine regimul, nu oprim. Dar se ia în considerare şi scenariul în care unitatea ar putea ieşi complet de sub control şi o oprim”, a spus oficialul, conform Agerpres.
Avioanele rusești vor rămâne blocate la sol în curând, spune ministrul german al economiei
ACTUALIZARE 17:13 Germania trebuie să lucreze și mai mult pentru a-și reduce dependența energetică de Rusia, dar sancțiunile occidentale continuă să provoace pagube pentru mașina de război rusească, a spus joi ministrul german al economiei Robert Habeck, potrivit Reuters.
„Economia Rusiei se prăbușește”, le-a spus Habeck parlamentarilor, adăugând că Germania și-a făcut datoria în acest sens, reducându-și exporturile spre Rusia cu 60% în luna martie și urmând să le reducă și mai mult în aprilie.
Citește continuarea AICI
Kremlinul, despre posibilitatea ca dronele americane să lovească ținte din Rusia: „Ar schimba situaţia într-o direcţie nefavorabilă”
ACTUALIZARE 16:57 Kremlinul a declarat joi că planurile SUA de a vinde Ucrainei drone MQ-1C Gray Eagle, care pot fi armate cu rachete Hellfire, nu vor schimba parametrii a ceea ce Rusia numeşte o „operaţiune militară specială”. În schimb, dacă aceste drone ar lovi ținte de pe teritoriul Rusiei, lucrurile ar evolua „într-o direcţie nefavorabilă”, a avertizat purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.
Administrația Biden are în plan să vândă Ucrainei patru drone MQ-1C Gray Eagle care pot fi înarmate cu rachete Hellfire pentru a fi folosite în luptă împotriva Rusiei, potrivit unor surse citate de Reuters. Tranzacţia poate fi însă blocată de Congres sau anulată de o schimbare de politică de ultim moment.
Citește continuarea AICI
Rusia recunoaște că un comandant al său a fost ucis într-o luptă în care ar fi fost implicat fiul unei deputate britanice
ACTUALIZARE 16:05 Rusia declară că un comandant al trupelor sale a fost ucis într-o ciocnire în care a fost implicat și fiul unei deputate britanice. S-a întâmplat în timpul unei lupte împotriva forțelor pro-ucrainene din Donbas, potrivit Gărzii Naționale a Rusiei, relatează BBC.
Se întâmplă rar ca Rusia să admită că trupele sale au suferit pierderi în Ucraina.
Rusia susține că în această luptă a fost implicat și Ben Grant, fiul deputatei conservatoare britanice Helen Grant.
Citește continuarea AICI
Zelenski: Rusia controlează 20% din teritoriul Ucrainei
Rusia controlează acum aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, o suprafață mai mare decât Belgia, Luxemburg și Țările de Jos la un loc, a spus președintele Volodimir Zelenski, potrivit BBC.
Adresându-se parlamentului din Luxemburg, el a spus că aproape 125.000 km pătrați sunt acum în mâinile Moscovei. Aceasta include Crimeea și părți din estul Ucrainei pe care forțele proruse le-au capturat în 2014, care reprezentau aproximativ 7% din teritoriul Ucrainei.
Zelenski a spus că linia frontului actual s-a extins pe mai mult de 1.000 km.
Aproape 12 milioane de ucraineni au fost forțați să-și părăsească casele de la începutul invaziei ruse din 24 februarie, iar peste cinci milioane dintre ei - majoritatea femei și copii - au plecat în străinătate, a spus el. ONU estimează numărul total de strămuți la aproape 15 milioane.
Zelenski a susținut, de asemenea, că pierderile militare rusești se ridică acum la peste 30.000 - mai mult decât victimele rușilor în timpul războiului din Afganistan din 1979-89 și celor două războaie cecene din 1994-2000.
Rusia a oferit până acum un număr oficial al pierderilor din Ucraina de doar 1.300 de morți.
Kremlin: Rusia nu vrea să „închidă fereastra” către Europa
ACTUALIZARE 15:10 Rusia nu intenţionează să „închidă fereastra” către Europa, a asigurat joi Kremlinul, în contextul în care relaţiile sale cu Occidentul au cunoscut o nouă deteriorare din cauza conflictului din Ucraina, relatează Reuters.
Întrebat dacă relaţiile dificile cu Uniunea Europeană (UE) pot anula deschiderea către Europa a Rusiei susţinută în vremurile ţarului Petru cel Mare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a replicat: „Nu intenţionăm să închidem nimic”.
Petru cel Mare, care a condus imperiul rus între 1682 şi 1725, a supervizat tranziţia Rusiei către statutul de mare putere europeană şi a fondat oraşul Sankt-Petersburg, supranumit „fereastra Rusiei spre Europa”, notează Reuters.
Citește și Rusia a trimis în Siria 100.000 de tone de grâu furat din Ucraina
Rachete rusești lansate din Marea Neagră au lovit regiunea Liov
ACTUALIZARE 13.40 Patru rachete de croazieră ruseşti trase dinspre Marea Neagră au lovit infrastructura de cale ferată din afara oraşului Liov, din vestul ucrainean, a declarat guvernatorul regional Maksim Koziţki, citat de dpa și The Kyiv Independent.
Atacul cu rachete, care a avut loc în cursul nopţii de miercuri spre joi, a lovit zonele Strîisk şi Sambir, la sud-vest de Liov, nu departe de graniţa cu Polonia, a indicat Koziţki pe contul său din Telegram, adăugând că cinci persoane au fost rănite.
În urma atacului, instalaţii de cale ferată au fost puternic avariate, din care cauză multe trenuri înregistrează întârzieri. Specialişti de la calea ferată din Liov încearcă în prezent să remedieze situaţia, a declarat Koziţki, citat de agenţia de presă ucraineană Unn.ua
Guvernator: Rușii atacă Severodonetk din toate părțile
ACTUALIZARE 13.00 Situația din regiunea Lugansk din estul Ucrainei rămâne dificilă, deoarece armata rusă "încearcă să spargă linia de apărare din toate direcțiile", a declarat guvernatorul regiunii Lugansk Serghei Haidai.
El a declarat, joi dimineață, pentru postul de televiziune 1+1 al Ucrainei, că principalul obiectiv al rușilor este orașul Severodonețk.
"Nu au avut însă succes acolo peste noapte. Controlează cea mai mare parte a orașului, dar nu întregul oraș", așa cum au susținut ei mai devreme, a adăugat Haidai.
"Luptele continuă, iar ieri băieții noștri au răspuns cu contraatacuri, împingând înapoi inamicul și luând mai mulți prizonieri", a afirmat guvernatorul regional.
Haidai a susținut că trupele ruse - care încearcă și ele să ajungă în orașul Lisihansk din Severodonețk - suferă pierderi importante din cauza personalului și a armelor, dar aduc întăriri de pe alte câmpuri de luptă.
El a descris teritoriul aflat încă sub control ucrainean – despre care se crede că reprezintă aproximativ 5% din regiunea Lugansk – drept o "fortăreață".
"Excursia care nu va mai avea loc niciodată". Imagini tulburătoare în centrul orașului Liov
ACTUALIZARE 12.20 Ucraina a comemorat cei 243 de copii uciși în război printr-un eveniment emoționant, sub sloganul „Excursia care nu va mai avea loc niciodată”.
Evenimentul a fost organizat în orașul Liov. În centrul orașului au fost aduse autobuze școlare de culoare galbenă, care au fost parcate goale. Pe fiecare scaun a fost așezată câte o jucărie de pluș, unele dintre ele având simbolic pusă centura de siguranță, ca și când ar fi într-o călătorie. Totodată, pe scaune erau prinse și etichete cu numele copiilor care au murit în război, până acum.
Vezi GALERIA FOTO AICI
SUA plănuiește să trimită Ucrainei drone Gray Eagle, mai puternice decât Bayraktar și Predator, potrivit surselor (Reuters)
ACTUALIZARE 12.00 Administrația Biden are în plan să vândă Ucrainei patru drone MQ-1C Gray Eagle care pot fi înarmate cu rachete Hellfire pentru a fi folosite în luptă împotriva Rusiei, potrivit unor surse citate de Reuters.
Ucraina a folosit până acum câteva tipuri de sisteme aeriene fără pilot cu o rază de acțiune mai scurtă împotriva forțelor rusești care au invadat țara în luna februarie, precum RQ-20 Puma AE și faimoasa dronă turcească, Bayraktar-TB2.
Gray Eagle folosește o tehnologie mai avansată pentru că poate zbura cel puțin 30 de ore fără oprire și poate obține o gamă mai mare de informații din teren. Gray Eagle este o versiune îmbunătățită a mai bine cunoscutei drone Predator și poate fi înarmată cu până la 8 rachete Hellfire.
Citește continuarea AICI
Sondaj INSCOP. Românii cred că Ucraina va câștiga războiul declanșat de Rusia și vor trupe NATO în România
ACTUALIZARE 11.43 Peste 70% dintre români cred că Rusia este vinovată pentru războiul din Ucraina, iar peste jumătate cred că Ucraina va ieși câștigătoare, potrivit unui sondaj INSCOP. 65% dintre respondenți au o părere bună despre faptul că NATO trimite trupe în România, în creștere față de luna februarie. De asemenea, două treimi dintre cei chestionați cred că, prin exploatarea gazelor din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă energetic de Rusia.
Întrebați cine cred că va câștiga războiul din țara vecină, 50,3% dintre respondenți cred că Ucraina, 26,1% Rusia, iar 23,5% nu știu sau nu răspund, potrivit sondajului realizat de INSCOP la solicitarea New Strategy Center.
87,3% dintre români sunt de acord cu afirmația: „Liderii ruși ar trebui să fie condamnați pentru crimele de război din Ucraina”, 7,7% își exprimă dezacordul și 4,9% nu știu sau nu răspund.
Citește continuarea AICI
Cei mai mari producători de petrol din lume vor să compenseze scăderea producției de petrol a Rusiei
ACTUALIZARE 11.40 Marii producători de petrol ai lumii, reuniţi sub umbrela OPEC+, lucrează pentru a acoperi scăderea de producţiei de petrol a Rusiei, au declarat joi pentru Reuters două surse din apropierea OPEC+, în condiţiile în care producţia de ţiţei a Rusiei a scăzut cu aproximativ un milion de barili pe zi ca urmare a sancţiunilor occidentale.
O sursă OPEC+, familiară cu poziţia Rusiei, a spus că Moscova ar putea conveni ca marii producători să compenseze pentru diminuarea producţiei sale de ţiţei, dar a adăugat că este posibil să nu se întâmple la reuniunea ministerială de joi şi această acoperire ar putea să nu fie una completă.
Separat, o altă sursă OPEC+ din zona Golfului Persic, a spus că o decizie cu privire la acest subiect este "foarte posibilă" la reuniunea ministerială de joi, notează Agerpres.
Potrivit analiştilor, în luna iulie producţia de petrol a OPEC+ ar urma să fie majorată doar cu 432.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă practic o respingere a solicitărilor statelor occidentale pentru o creştere mai rapidă a producţiei de ţiţei, în ideea de a provoca o scădere a preţurilor carburanţilor care au crescut exploziv în ultima perioadă.
Lupte de stradă în Severodonețkul aproape cucerit de ruși
ACTUALIZARE 11.35 Deși au ocupat aproape în întregime orașul Severodonețk, din estul Ucrainei, rușii întâmpină o rezistență puternică a luptătorilor ucraineni. În imagini publicate pe rețelele sociale pot fi văzute trupe ale forțelor ucrainene care se luptă cu invadatorii ruși. Potrivit autorităților locale, 80% din oraș se află sub controlul forțelor de ocupație.
Miercuri, guvernatorul regiunii Lugansk Serghei Haidai a spus că luptele de stradă continuă în oraș și că toate trupele care în acest moment se retrag în fața ofensivei armatei ruse au un plan de rezervă și vor continua lupta împotriva invadatorilor.
„Pe unele străzi, apărătorii noștri au succes”, a declarat acesta, precizând că șase soldați ruși au fost capturați.
Vezi VIDEO AICI
Zelenski: 243 de copii uciși până acum în război, 200.000 deportați în Rusia
ACTUALIZARE 11.00 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că 243 de copii au fost uciși până acum în război. Totodată, 200.000 au fost duși cu forța în Rusia, fiind vorba despre copii din orfelinate, copii luați împreună cu părinții lor, dar și separați de familiile lor.
Zelenski a spus în discursul său din timpul nopții că 243 de copii au fost uciși, 446 au fost răniți și 139 sunt dispăruți. Rusia "elimină cu forța atât adulții, cât și copiii. Aceasta este una dintre cele mai odioase crime de război ale Rusiei. În total, peste 200.000 de copii ucraineni au fost deportați până acum. Aceștia sunt orfani din orfelinate. Și copii cu părinți. Și copii divorțați de familiile lor", a spus Zelenski.
În legătură cu cei 200.000 de copii despre care se crede că au fost deportați în Rusia, el a spus: "Scopul acestei politici criminale nu este doar să fure oameni, ci să îi facă pe cei deportați să uite de Ucraina și să nu se mai poată întoarce. Ucraina nu poate fi cucerită, poporul nostru nu se va preda și copiii noștri nu vor deveni proprietatea ocupanților".
Angela Merkel face declarații despre război, după ce lunile de tăcere i-au atras critici legate de relația sa cu Moscova
ACTUALIZARE 10.49 Fostul cancelar german Angela Merkel și-a exprimat solidaritatea față de Ucraina în fața a ceea ce a descris drept un „război barbar” cu Rusia. Merkel a făcut aceste declarații în cadrul unui eveniment de miercuri, după ce tăcerea sa din ultimele luni pe acest subiect au adus critici legate de politica sa față de Moscova, scrie Reuters.
Merkel, care a fost cancelar timp de 16 ani până în decembrie, a spus că nu va da sfaturi de pe margine, dar și-a exprimat susținerea față de guvern pentru a „găsi un final acestui război barbar”, a declarat pentru Reuters un participant la eveniment.
„Solidaritatea mea se îndreaptă spre Ucraina”, a spus Angela Merkel, potrivit participantului, la o ceremonie de rămas bun pentru președintele demisionar al confederației sindicale DGB.
Citește continuarea AICI
Rusia ar putea să intre în incapacitate de plată după ce a ratat termenul limită pentru un credit
ACTUALIZARE 10.34 Un grup de investitori a stabilit miercuri că Rusia a declanșat o incapacitate de plată a unui credit după ce nu a reușit să plătească aproape 1,9 milioane de dolari dobânda la o obligațiune suverană, ceea ce a dus națiunea cu un pas mai aproape de primul său default major al datoriei externe în peste un secol, notează Reuters.
Comitetul CDS (comitetul de determinare a instrumentelor financiare derivate de credit) a declarat pe site-ul său a votat „da” unei întrebări pentru a determina dacă a avut loc o incapacitate de plată în ceea ce privește Rusia. Citibank a fost singura instituție care a votat „nu”, în timp ce alți 12 membri au votat „da”.
Obligațiunea internațională din 2022 a Rusiei a ajuns la scadență la 4 aprilie, iar plata dobânzii datorate la scadență nu a fost efectuată până la 2 mai.
Deținătorii de peste mări ai acestei obligațiuni suverane rusești au solicitat o hotărâre pentru a stabili dacă suma de 1,9 milioane de dolari în dobânda potențială acumulată în acea perioadă, care nu a fost inclusă în plată, constituie o incapacitate de plată a unui credit care le-ar putea permite să încaseze o plată în cadrul unei asigurări de nerambursare cunoscute sub numele de swap-uri.
Citește continuarea AICI
Pele, mesaj pentru Putin: „Opriţi invazia. Absolut nimic nu justifică o asemenea violenţă”
ACTUALIZARE 10.20 Pele, legendarul jucător al echipei de fotbal a Braziliei, i-a cerut, miercuri, preşedintelui rus Vladimir Putin să "oprească invazia" din Ucraina, într-o scrisoare publicată pe Instagram înaintea meciului de baraj pentru Cupa Mondială din 2022 dintre Ucraina şi Scoţia (3-1).
"Vreau să utilizez meciul de azi ca pe o oportunitate de a face o solicitare: opriţi invazia. Absolut nimic nu justifică o asemenea violenţă", a scris "Regele" Pele în scrisoarea adresată lui Putin și citată de Agerpres.
"Astăzi, ucrainenii încearcă să uite, cel puţin 90 de minute, de tragedia care loveşte ţara lor. Să încerce să se califice pentru o Cupă Mondială este deja o misiune dificilă. Este aproape imposibil cu atâtea vieţi în joc", a adăugat Pele, care urmează un tratament de chimioterapie pentru o tumoare de colon detectată în septembrie.
"Am trăit opt decenii, timp în care am văzut războaie şi discursuri pline de ură ale unor conducători în numele siguranţei popoarelor lor. Nu mai putem reveni la acea epocă, trebuie să evoluăm", a insistat Pele, în vârstă de 81 de ani.
Danezii au votat masiv "Da" pentru a se alătura politicii UE de apărare: Când Putin invadează o țară liberă, ceilalți ne unim
ACTUALIZARE 10.04 Danezii au votat în majoritate covârşitoare, aproximativ 67%, pentru aderarea la politica de apărare a UE, după ce s-au centralizat 99% din buletinele de vot.
"În seara asta, Danemarca a trimis un semnal important. Aliaţilor noştri din Europa şi NATO şi lui Putin. Arătăm că atunci când (preşedintele Vladimir) Putin invadează o ţară liberă şi ameninţă stabilitatea în Europa, noi ceilalţi ne unim", a declarat premierul Mette Frederiksen. "A existat o Europă înainte de 24 februarie, înainte de invazia rusă şi este o Europă după", a adăugat ea.
La două săptămâni după invadarea Ucrainei de către Rusia, Mette Frederiksen a anunţat un acord cu majoritatea partidelor din parlament pentru a supune unui referendum încetarea excepţiei daneze, precum şi importante investiţii militare pentru a depăşi pragul de 2% din PIB alocat bugetului apărării dorit de NATO.
Nou dezacord SUA-Turcia. Blinken: Planul lui Erdogan pentru o nouă ofensivă în Siria „ar submina stabilitatea regională”
ACTUALIZARE 9.35 O nouă ofensivă a Turciei în Siria „ar submina stabilitatea regională”, a avertizat miercuri şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, ca reacţie la ameninţările preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
„Marea îngrijorare pe care o avem este că orice nouă ofensivă ar submina stabilitatea regională” şi „ar oferi ocazia actorilor răuvoitori să exploateze instabilitatea”, a spus Blinken într-o conferinţă de presă la Washington, relatează AFP, citată de Agerpres.
Erdogan şi-a reluat miercuri ameninţările cu organizarea unei operaţiuni militare împotriva a două localităţi din nordul Siriei împotriva combatanţilor kurzi pe care îi califică drept „terorişti”.
De o săptămână, el ameninţă să atace Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), catalogat drept mişcare teroristă de către Ankara şi aliaţii ei occidentali, precum şi Unităţile Populare de Apărare (YPG), aliate cu PKK, dar care au fost susţinute de SUA şi coaliţia internaţională împotriva grupării jihadiste Stat Islamic.
Institutul pentru Studiul Războiului: Rușii continuă să submineze viabilitatea economică a zonelor pe care încearcă să le ocupe
ACTUALIZARE 9.15 În evaluarea de miercuri noapte spre joi dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) transmite că actuala contraofensivă ucraineană din regiunea Herson a atras atenția forțelor ruse din zonă, iar rușii se străduiesc să securizeze linia vitală de comunicație pe care ucrainenii au încercat să o distrugă.
Forțele ucrainene au efectuat o serie de contraatacuri organizate care vizează așezările de pe malul estic al râului Ihulets, zona foarte apropiată de o șosea cheie prin care rușii își sprijină forțele mai la nord. Rușii au răspuns prin distrugerea unui pod pe care ucrainenii le-au folosit într-unul dintre aceste contraatacuri, preucm și alte poduri peste râu, într-un efort de a-și menține linia împotriva operațiunilor anticipate de contraofensivă ucraineană. Forțele ucrainene sunt probabil încă suficient de aproape de acel drum pentru a perturba utilizarea șoselei ca principală rută de aprovizionare.
Blogării militari ruși continuă să-și exprime indignarea din ce în ce mai mare cu privire la amenințarea contraofensivelor ucrainene în zonele pe care forțele ruse le-au deprioritizat, în timp ce se concentrează pe Severodonețk. Canalul Telegram pro-rus „Dmitriyev”, cu peste 100.000 de abonați, a raportat că forțele ucrainene sunt pe deplin capabile să producă „lovituri dureroase și tăioase” liniilor de comunicație rusești din regiunile Herson, Harkov și Zaporojie până în iulie-august, din cauza lipsei de forțe defensive ruse adecvate în aceste zone, subliniază ISW.
Forțele ruse continuă să submineze viabilitatea economică a zonelor pe care încearcă să le captureze. Rușii au lovit uzina de producție de îngrășăminte „Azot” din Severodonețk pe 31 mai și au provocat diseminarea fumului de acid azotic toxic. Uzina de producție a fost o resursă semnificativă din punct de vedere economic pentru Severodonețk și regiunea Lugansk și ar fi fost prudent ca forțele ruse să mențină și să preia controlul asupra capacităților de producție ale fabricii. Forțele ruse au distrus în mod similar Uzina Azovstal de la Mariupol, care a avut o importanță industrială considerabilă pentru Ucraina și ar fi putut fi exploatată economic de ocupanții ruși dacă nu ar fi distrus-o.
Ucraina cumpără obuziere din Polonia
ACTUALIZARE 9.03 Ucraina va cumpăra din Polonia alte 60 de obuziere autopropulsate AHS Krab, pe lângă cele 18 pe care Varșovia a anunțat că le-a donat Ucrainei, notează The Kyiv Independent.
Obuzierele autopropulsate AHS Krab folosesc o muniție de calibru 155mm și au o rază maximă de acţiune de 40 de kilometri.
Cum „a pierdut” Germania Europa Centrală și de Est. Apropierea de ani de zile de Rusia i-a erodat autoritatea și influența
ACTUALIZARE 8.52 Timp de ani de zile, Germania a fost liderul de necontestat al unui bloc în interiorul unui bloc – țările din Europa Centrală și de Est priveau spre Berlin pentru sprijin, îndrumări și, uneori, chiar instrucțiuni explicite. De multe ori, când UE avea nemulțumiri față de unele țări, Germania era cea care „punea la punct” Polonia sau Ungaria. Însă recentele evoluții au erodat autoritatea și influența Germaniei în Europa Centrală și de Est și, mai important, printre liderii de la Consiliul European, scrie Politico.
De ceva timp, Germania se străduiește să-și „găsească din nou calea” – după ieșirea din scenă a Angelei Merkel, formarea unei coaliții de guvernare mai complexă și mai complicată, și după o mulțime de pași greșiți și mesaje inconsecvente în ce privește relația cu Rusia și politica față de ea și față de războiul din Ucraina.
Rezultatul este că influența și autoritatea Germaniei au scăzut semnificativ, iar alte țări sunt tot mai dispuse să pună la îndoială în mod deschis alianța franco-germană care a stat multă vreme în centrul puterii și procesului de luare de decizii în Uniunea Europeană, conform unui număr mare de oficiali și diplomați europeni.
„Nu avem nevoie de protecția Germaniei. Actualitatea a dovedit că se află de partea greșită a istoriei”, a declarat un diplomat din Estul Europei, referindu-se la politica tradițională a Germaniei de a trata Rusia cu cordialitate. „Polonia a arătat că este un lider puternic în ce privește relația cu Rusia, primind refugiați ucraineni și renunțând la gaz. Țările baltice au o conducere inteligentă. Bulgaria are un nou guvern mai credibil. România este stabilă”, a continuat diplomatul citat de Politico.
Prăbușirea autorității Germaniei a fost la vedere mai ales în această săptămână, când șefi de stat și de guvern ai UE s-au străduit cu mari dificultăți să-l convingă pe premierul ungar să accepte un embargo asupra petrolului rusesc.
În trecut, când Orban se punea obstacol în fața propunerilor UE, Angela Merkel era chemată să-l „pună la punct”. Cât de mult a ajutat relația pe care o avea fostul cancelar cu Orban și cu alți lideri „nărăvași” ai UE și dacă ea a fost în interesul UE este cât se poate de discutabil, dar de necontestat este influența pe care o avea Germania în Uniunea Europeană, anterior.
Citește continuarea AICI
Olena Zelenska: A ceda un teritoriu Rusiei nu ar pune capăt invaziei
ACTUALIZARE 8.30 A ceda un teritoriu Rusiei nu ar pune capăt invaziei lui Putin a spus prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.
„Ucrainenii nu pot accepta toate acele declarații pe care le auzim uneori de la liderii țărilor – în unele cazuri, liderii țărilor mari și influente. Nu poți să cedezi doar părți ale teritoriului tău, este ca și cum ai recunoaște o libertate”, a spus soția președintelui Zelenski în timpul unui interviu pentru ABC News.
Ea a reiterat poziția soțului ei conform căreia regiunea Donbas - unde Rusia și-a concentrat acum ofensiva - va fi din nou ucraineană.
„Agresorul nu s-ar opri la asta, ar continua să preseze, ar continua... să lanseze tot mai multe atacuri împotriva teritoriului nostru”, a adăugat Olena Zelenska.
Situată în sud-estul Ucrainei, apropierea regiunii Donbas de Rusia a dictat o mare parte din istoria sa agitată.
Eșecurile Rusiei de a lua Kievul și alte regiuni din centrul Ucrainei în primele luni ale invaziei sale au făcut ca Donbasul să devină ținta centrală a ambițiilor militare ale lui Putin.
Rușii vor aproviziona Stația Spațială Internațională cu o rachetă pe care scrie „Donbas”, decorată cu steagurile din Donețk și Lugansk
ACTUALIZARE 8.20 Rusia se pregătește să trimită vineri spre Stația Spațială Internațională o rachetă Soyuz decorată cu steagurile celor două republici separatiste autoproclamate din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, care își revendică teritoriul unde armata ucraineană încearcă în această perioadă să țină piept asaltului invadatorilor ruși.
GALERIE FOTO AICI
Pentagonul, replică tăioasă la amenințările Moscovei privind rachetele HIMARS livrate Ucrainei
ACTUALIZARE 8.00 După anunțul președintelui Joe Biden legat de noul pachet de ajutor militar destinat Ucrainei, Pentagonul a făcut o serie de precizări la adresa amenințărilor voalate ale Rusiei privind rachetele HIMARS livrate de Washington Kievului. Reprezentanții Departamentului Apărării s-au declarat „liniștiți” în privința posibilității izbucnirii celui de-al Treilea Război Mondial și au întărit din nou că SUA nu vor să intre în conflict direct cu Rusia, dar, în același timp, au afirmat răspicat că Moscova „nu are drept de veto” în privința ajutorului militar pe care Statele Unite îl oferă Ucrainei.
Statele Unite sunt „liniștite în privința riscului de escaladare” în tot ceea ce fac în legătură cu războiul din Ucraina, inclusiv în privința ultimei decizii anunțate, de a livra Kievului patru sisteme de rachete HIMARS, a declarat Colin Khal, subsecretar de stat în Departamentul american al Apărării, potrivit CNN.
În ultimă instanță, „Rusia nu are drept de veto” asupra a ceea ce trimit Statele Unite ucrainenilor, a precizat el, în timpul unui briefing de presă ținut la Pentagon, la scurt timp după anunțul președintelui Joe Biden privind noul pachet de ajutor militar în valoare de 700 de milioane de dolari destinat Ucrainei.
„Președintele Biden a spus clar că nu avem nicio intenție să intrăm în conflict direct cu Rusia. Nu avem interesul ca războiul din Ucraina să se extindă într-un conflict mai larg sau să declanșeze Al Treilea Război Mondial, așa că suntem liniștiți în privința asta, dar, în același timp, Rusia nu are drept de veto asupra a ceea ce le trimitem noi ucrainenilor”, a declarat Colin Kahl.
Continuarea AICI
ACTUALIZARE 7.40 În Donețk, soldații ucraineni au reușit să oprească o coloană de blindate ruse. Rușii, în schimb, au incendiat un depozit cu semințe de floarea soarelui.
În paralel cu luptele, continuă și livrările de arme moderne. Germania a anunțat că trimite ucrainenilor cele mai noi sisteme antiaeriene pe care le are. De asemenea, obuzierele pe șenile PZ 2000, plus blindatele antiaeriene Ghepard vor ajunge în scurt timp în Ucraina.
Statele Unite vor livra HIMARS, lansatoare de rachete cu rază mai mare decât orice sistem echivalent pe care îl au rușii.
Antony Blinken, secretarul american de Stat: "Ucrainenii ne-au asigurat că nu vor folosi aceste sisteme împotriva unor ținte de pe teritoriul Rusiei. Ne așteaptă multe luni de război. Acest lucru s-ar putea încheia mâine, dacă Rusia ar alege să pună capăt agresiunii."
Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei: "Lucrurile pe care regimul de la Kiev le cere fără jenă de la susținătorii occidentali depășesc orice limită de decență și diplomație și sunt o provocare directă, care are ca scop atragerea Vestului în luptă".
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
