24 de morți și peste 900 de răniți, după ce un proiect de reformă fiscală i-a scos în stradă pe columbieni

Cel puțin 24 de oameni au murit și mai mult de 900 au fost răniți în confruntări violente între manifestanți și poliție, în  Columbia. Protestele au început săptămâna trecută, dar se intensifică.

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Oamenii au început să demonstreze împotriva unui proiect de reformă fiscală, care între timp a fost retras, însă manifestațiile s-au transformat într-un protest general față de inegalitatea socială, sărăcie și brutalitatea poliției.

Sute de persoane au fost arestate, iar guvernul a ordonat desfăşurarea armatei în oraşele cele mai afectate de dezordinea socială. Unele ONG-uri au acuzat poliţia că ar fi tras asupra civililor.

Ministrul apărării dă vina pe grupări de gherilă disidente

Ministrul apărării, Diego Molano, susține că incidentele violente au fost „premeditate, organizate şi finanţate de grupuri de disidenţi FARC”, care au respins acordul de pace semnat în 2016 de fosta gherilă marxistă, precum şi de Armata de Eliberare Naţională (ELN), considerată a fi ultima mişcare rebelă din Columbia.

ONU, Uniunea Europeană, Statele Unite și diverse organizații au făcut apel la calm şi au denunţat reprimarea sângeroasă a manifestaţiilor.

Ce prevedea reforma fiscală și de ce era nevoie de ea

Preşedintele conservator Ivan Duque a anunţat duminică seara retragerea reformei fiscale, aflată în curs de examinare în Parlament, dar mișcările de protest au continuat. Acest proiect a suscitat critici vehemente. Prevedea creşterea TVA-ului la bunuri şi servicii, precum şi extinderea bazei de impozitare a veniturilor. Opoziţia, sindicatele şi chiar reprezentanţi ai partidului aflat la putere spun însă că ar afecta prea mult clasa de mijloc a populaţiei şi îl consideră inoportun în plină pandemie de COVID-19 și criza economică.

Guvernul de la Bogota prezentase la 15 aprilie în Parlament proiectul său de reformă fiscală care viza creşterea veniturilor statului cu până la 6,3 miliarde de dolari, între 2022 şi 2031, pentru a finanţa cheltuielile publice. Columbia este a patra economie din America Latină, dar se confruntă cu cea mai gravă criza economică din ultimii 50 de ani, înregistrând o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 6,8% în 2020 şi un şomaj oficial de 16,8% în luna martie, scrie Agerpres.

Editor : Luana Pavaluca