Licitația pentru podul dunărean de la Brăila, contestată de mai multe firme

Două firme au contestat deja licitația de construire a podului de peste Dunăre de la Brăila, cu toate că nu s-a ajuns nici măcar la faza de depunere a ofertelor. Documentație de licitație prost făcută sau firme care țin cu orice preț să blocheze proiectele de infrastructură, după cum acuză Guvernul?

Două firme contestă licitația de construire a podului de peste Dunăre de la Brăila la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și la Compania Națională de Administrare a Infrastructuriii Rutiere din România (CNAIR), amenințând planurile Ministerului Transporturilor de a demara acest proiect.

Nu este clar cât de justificate sunt contestațiile celor două companii al căror nume nu este cunoscut. Firmele cer modificarea documentației de licitației, suspendarea procedurii pe durata refacerii documentației sau amânarea termenului până la care trebuie depus ofertele.

Care sunt nemulțumirile?

Prima firmă, într-o contestația depusă în data de 17 mai, acuză faptul că CNAIR cere viitorului constructor să facă dovada angajării unor specialiști care nici măcar nu pot fi găsiți în România.

Mai precis, CNAIR punctează ofertele în funcție de experiența șefilor echipelor de ingineri în proiectarea unor poduri cât mai lungi. Dacă șeful echipei de proiectare a proiectat anterior poduri cu lungime de 300-349 metri, oferta firmei pentru care el lucrează va primi două puncte, iar dacă lungimea podului proiectat anterior depășea 650 de metri, firma în cauză primea 12 puncte. Firma nemulțumită afirmă că în ultimii 50 de ani în România nu s-a realizat niciun proiect similar. Firma nu argumentează de ce trebuie ca astfel de lucrări să fi fost făcute în România și nu este suficient să fi fost făcute în Europa.

O a doua firmă care a depus contestație săptămâna trecută are alte nemulțumiri. Acestea privesc cerințe contradictorii din documentația de licitație. CNAIR cere participanților să oferteze soluția tehnică din studiul de fezabilitate, însă își rezervă dreptul ulterior de a ”optimiza” proiectului tehnic ce va fi realizat de către constructor. Desigur, acesta va trebui să se încadreze cu banii în suma ofertată inițial și să oferteze o soluție tehnică cerută inițial de către CNAIR, chiar dacă aceasta ar fi proastă.

Guvernul nu a aprobat indicatorii tehnico-economici

Dar acestea nu sunt singurele probleme. Oficiali ai Grupului de Inițiativă pentru Restructurarea și Reprofesionalizarea CNAIR (GIRR CNAIR) spun că Guvernul nu a aprobat HG privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici, după cum cere legea. Cea a Finanțelor publice, nr 50 din 2002, cere în mod explicit acest lucru. ”Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se cuprind în programele de investiţii anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investiţiilor, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale”, spune art 43 din legea menționată.

Membrii GIRR afirmă că licitația va putea fi în viitor oricând anulată dacă nu va ieși câștigătoare firma dorită de conducerea CNAIR. CNAIR va anula rezultatul procedurii pe motiv că nu a fost respectată legea. ”Ca beneficiar, dacă nu îți convine cine a ieşit câştigător la licitație, poți refuza semnarea contractului pe motiv că nu s-a obținut HG-ul de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, introducând un arbitrariu uriaș în decizia beneficiarului (CNAIR – n.red.) care poate face deliberat chestiuni formale, astfel încât să nu se obțină aprobarea acelor indicatori”, spune un membru GIRR.

Toate lucrările de infrastructură curente sau prevăzute pun presiune pe bugetul de stat, în condițiile în care majorările recente de salarii împing deficitul bugetar pe 2017 la peste 3% din PIB. Blocarea proiectelor în urma contestațiilor temporează cheltuielile pentru infrastructură ale bugetului de stat, permițând menținerea deficitului la un nivel mai scăzut.

Oricum critica publică nu se îndreaptă spre realizatorii documentațiilor proaste de licitații sau spre cei care atribuie contracte de sute de milioane de euro în mod arbitrar unor firme de construcții, ci spre firmele contestatare, prezentate deseori public de către guvernanți drept țapi ispășitori.