Suta de lei adăugată la salariul minim se duce tot la stat

Călin Georgescu contestă în instanță reluarea alegerilor și dă în judecată mai multe instituții ale statului

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

Guvernul a decis să mărească salariul minim brut pe economie în două tranşe, anul viitor: de la 1 ianuarie şi 1 iulie, cu câte 50 de lei. În total, aproape 700 de mii de angajaţi vor avea salariul minim mai mare.

La prima vedere, o veste bună pentru angajaţi, însă proastă pentru zeci de mii de firme puse în faţa unor cheltuieli mai mari.

„Firma respectivă dacă nu mai suportă închide sau va ajunge în situaţia în care va continua activitatea cu persoana respectivă la negru sau semi la negru”, este de părere Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR.

La un salariu minim brut de 900 de lei, angajatul primeşte de fapt 670 de lei, iar angajatorul cheltuie 1.153 de lei, iar aici intră şi taxele către stat. Mari, după cum recunoaşte şi Fondul Monetar Internaţional. Guvernul a promis că de anul viitor va reduce contribuţiile de asigurări sociale cu 5%, însă măsura depinde de încasările la buget.

„Trebuie să evităm ca o reducere a contribuţiei să creeze o gaură în buget, trebuie să găsim măsuri care să contrabalanseze”, a declarat Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI în România.

Angajaţii de la stat nu vor simţi în buzunare creşterea salariului minim, avertizează sindicaliştii.

„Pentru bugetari nu are niciun efect, pentru bugetari singurul efect este creşterea de 3%, între 3 şi 4% pe care au anunţat-o, cu diferenţe pentru cei cu salarii mici va creşte mai mult”, a adăugat Vasile Marica, Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe.

La fel de sceptici sunt şi când vine vorba de majorarea salariilor celor 14.800 de medici rezidenţi şi 17.500 de profesori debutanţi.

„3-4% la un venit de 800 de lei reprezintă, suta de lei pe care Ceauşescu o promitea la toată populaţia României în decembrie 1989 din balconul CC-ului”, a afirmat Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Pentru a creşte salariile medicilor rezidenţi şi ale profesorilor debutanţi, statul a pus deoparte jumătate de miliard de lei.