Secretele celei mai înalte clădiri din București
Puţini dintre cei care admiră cea mai înaltă clădire din Bucureşti, Sky Tower, ştiu că în subsolul imobilului, care ajunge până la 60 de metri adâncime, se află un adevărat labirint. Ţevi, conducte şi cabluri conectate la pompe puternice asigură alimentarea cu apă, căldură şi aer condiţionat pentru cei peste 4.000 de oameni care lucrează în turnul de birouri.
Întreaga reţea subterană este controlată de câteva calculatoare şi de o mână de oameni.
„În spatele meu sunt echipamentele folosite pentru sistemul de distribuţie a apei răcite, folosite la climatizarea, respectiv răcirea încăperilor din clădirea Sky Tower, pentru încăperile IT, cât şi pentru zona de birouri”, explică Ramona Pop, director tehnic.
Turnul de birouri din nordul Bucureştiului consumă cu până la o treime mai puţină energie decât o clădire obişnuită, construită recent. Iar asta datorită formei sale care permite ca toate birourile să aibă lumină naturală.
„Suntem în încăperea de distribuţie a apei încălzite, ea este de aici dusă până la etajul 18, iar la 19 avem o încăpere tehnică oarecum similară şi de acolo se asigură distribuţia în mod similar, de la 19 la cele de mai sus”, arată Ramona Pop.
Aproape 20 la sută din apă este reciclată şi refolosită pentru încălzire şi răcire.
La etajul al 19-lea al celei mai înalte clădiri din Bucureşti se află camera tehnică, unde sunt cele şase pompe care se află în centrul sistemului de răcire ce funcţionează pentru întreaga clădire.
La construcţia Sky Tower a fost folosită o cantitate uriaşă de beton, suficientă pentru ridicarea a 400 de case.
Pentru o clădire de o asemenea anvergură, şi investiţia a fost pe măsură: 120 de milioane de euro. Aproape tot imobilul este închiriat de firme din IT, energie şi servicii financiare, care plătesc o chirie de 17 euro pentru fiecare metru pătrat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
