RETROSPECTIVĂ. Bani europeni risipiți românește
România a folosit doar 60% din banii europeni alocați gratuit în exercițiul financiar 2007-2013. Asta, deşi a avut la dispoziţie doi ani în plus - 2014 şi 2015 - pentru a salva din fondurile care ar fi trebuit să impulsioneze afacerile şi să reducă decalajele dintre regiunile ţării.
Aura Răducu, ministrul Fondurilor Europene: Mai avem foarte multe alte plăţi în casă, sunt proiectele care sunt în evaluare, sunt plăţi care urmează să vină, sperăm ca acest procent să poată creşte. Îmi doresc foarte mult să depăşim 70%.
Pentru a nu da înapoi o parte din puținele fondurile cheltuite în ultimii opt ani, autoritățile sacrifică din banii alocați în următoarea perioadă de programare.
Aura Răducu, ministrul Fondurilor Europene: Programul 2007-2013 are în implementare peste 15.000 de contracte, de proiecte, dintre care în fază de implementare 5.500 de proiecte ar trebuie să fie finalizate până la finalul anului. Pentru a salva anumite proiecte avem aşa numitele proiecte fazate, 77 de proiecte care nu se pot finaliza, mai ales cele referitoare la infrastructura mare de apă, de transport, proiecte care să se încerce fazarea lor, finanţarea pe programul existent a unei părţi din acestea, proiectele urmând ca în faza a doua a proiectelor să se finanţeze în programul următor.
Statul a folosit doar 59% din cele patru miliarde şi jumătate de euro pentru construcţia de autostrăzi.
Marius Nica, fost ministru al Fondurilor Europene: Valoarea proiectelor care nu se finalizează - este înca în discuție - este de 1,5 miliarde de euro și care vor fi finalizate din 2014-2020.
Este vorba despre patru autostrăzi, şoselele ocolitoare ale Capitalei şi Bacăului, reabilitarea mai multor drumuri naţionale şi repararea a aproape 130 de kilometri de cale ferată.
Au funcţionat la fel de greu şi programele care finanţează infrastructura de mediu şi cele care reduc decalajele economice dintre regiuni. România a folosit jumătate din banii pentru mediu şi 63% din programul Regional.
Plăţile au fost suspendate temporar pentru programul de mediu şi cel pentru competitivitate. În a doua parte a anului 2014, 2.800 de firme care au luat bani europeni prin programul POS Competitivitate au fost reverificate, inclusiv pentru suspiciuni de conflict de interes la achiziţiile publice. S-au cheltuit în total doar 58% din bani.
Dincolo de bătălia procentelor, mai important este cum au fost cheltuiţi banii. România nu a excelat nici la acest capitol, deşi fondurile europene au fost gestionate în opt ani de 7 miniştri, iar funcţionarii au fost instruiţi pe bani de la Bruxelles. În total, doar pentru cursuri s-au cheltuit 171 de milioane de euro, adică 82% din banii alocaţi de UE în acest scop.
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii: Dacă traversați țara veți vedea că o mulțime de clădiri făcute cu bani europeni au lacătul pus. Avem în Ministerul Agriculturii salarii destul de bune, din păcate nu am reușit să folosim integral banii europeni. Înseamnă că nu ne-am atins scopul în ceea ce privește eficiența admistrativă, avem administrație multă. Ministerul aproape că s-a dublat ca număr de angajați în ultima perioadă, nu la fel eficiența noastră.
Mihail Dumitru, director Direcţia Dezvoltare Europeană din cadrul Comisiei Europene: Investiţi în agricultură, în economia rurală, nu îi cheltuiţi, nu îi daţi pe 4x4.
Elena Tudose, director de programe la IPP: Probabil vă amintiţi acum câţiva ani controalele, descinderile CE in teren pentru o serie de proiecte finanţate prin POSDRU unde beneficiarii au plecat cu prefinanţarea consistentă la vremea aceea, era 30% din valoarea proiectului şi practic a doua zi după finanţarea proiectului, nu mai exista nici beneficiarul şi bineinţeles nici obiectul investiţiei.
Programul a fost blocat de mai multe ori, iar autorităţile europene au verificat felul în care diverse firme au accesat fonduri comunitare, în condiţiile în care unele dintre ele nu se calificau.
Greşelile de întocmire a doarelor sau fraudele au însemnat de fiecare dată o presiune pentru bugetul de stat: Executivul a asigurat plăţile către beneficiari prin împrumuturi temporare din Trezoreria Statului. România a atras astfel 1,64 de miliarde de euro, adică aproape jumătate din fondurile alocate.
George Stoian, consultant fonduri europene: S-au finanţat foarte multe proiecte care constau în realizarea unor cursuri fără acoperire in economia reală, ca de exemplu cursuri de frizerie.
Câteodată chiar autorităţile locale sunt cele care pun piedică proiectelor, cerând lucruri care nu sunt prevăzute iniţial.
Renata Bendeac, fost director general adjunct al CNADNR: Atunci când obţinem un certificat de urbanism este posibil ca autorităţile locale să ne pună diverse condiţii legate de pasaje, bretele care să ducă în autostradă sau tot felul de alte lucruri. Care costă bineînţeles.
Birocraţia excesivă, caracterizată prin sute de pagini de semnat şi nenumărate avize, este o problemă rezolvată parţial de autorităţi abia în ceasul al 12-lea. Doar la finalul perioadei de programare a fost lansat un sistem online în care beneficiarii pot să depună documentele.
Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene: Nu vor mai fi proiecte respinse pentru lipsa ștampilei conform cu originalul, nu vom mai avea proiecte respinse pentru ca beneficiarul și-a completat în mod greșit bugetul, pentru ca bugetul se va genera automat, dupa cum o sa vedeți în continuare, beneficiarul nu va mai fi pus în fața faptului de a completa foarte multe declarații de confidențialitate, de angajament, de asumare a proiectului, pentru ca toate acestea se vor gasi în format electronic.
Pentru a nu repeta greşelile din trecut, noul Executiv, condus de un fost comisar european pentru Agricultură, aduce experţi de la Bruxelles pentru a le da consultanţă funcţionarilor din ministere.
Agricultura, singurul exemplu pozitiv, are un grad de absorbţie de aproape 90% din cele opt miliarde de euro avute la dispoziţie. Jumătate însă reprezintă subvenţii pe suprafaţă. România are la dispoziţie 38 de miliarde de euro din fonduri europene în perioada 2014-2020.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
