Piaţa neagră reprezintă 80% din comerţul cu bijuterii. Evaziunea fiscală este de 300 de milioane de euro
Un inel din aur alb de 14 carate cu smarald, a cărui montură este din aur galben, costă 2.800 de lei, adică 615. Este o bijuterie unicat, care are toate şansele să rămână nevândută, deoarece că românii găsesc tot mai greu bani în buzunar pentru astfel de podoabe.
Puţini sunt dispuşi să plătească peste 350 de euro pentru un inel sau o pereche de cercei. Este şi motivul pentru care piaţa neagră a luat avânt. Dacă ne zgârcim la bani, ajungem să cumpărăm bijuterii de la colţul străzii, care sunt de cele mai multe ori fabricate din ipsos, plumb sau sârmă.
După cum spune preşedintele Patronatului Bijutierilor din România, Karl Heinz, cel puţin 75-80% din piaţă este piaţă subterană, nefiscalizată. Pe această piaţă, evaziunea fiscală a fost estimată la 300 de milioane de euro pe an.
Iar argintul a ajuns să câştige teren în faţa aurului datorită preţului mai mic. Dacă în 2007 trei sferturi din piaţă însemna aur, astăzi argintul este la putere. Bijutierii s-au adaptat şi ei.
Doar o treime din bijuteriile purtate de români sunt produse în ţară. Producţia autohtonă se ridică lunar la aproape 500 de kilograme de bijuterii. În domeniu activează aproape 7.000 de firme, care au peste 100.000 de angajaţi.
În fiecare an, cerceii şi brăţările aduse din Italia sau Turcia ne determină să cheltuim zeci de milioane de euro.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
