Occidentalii importă stuf din China, în România putrezesc zeci de tone anual

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Afacerea cu stuf a fost considerată nerentabilă după revoluţie iar combinatele de celuloză, care îl foloseau ca materie primă, au fost închise. Localnicii din Balta Albă, judetul Buzău, sunt înconjuraţi de stuf de când se ştiu. Cu ani în urmă, foloseau şi ei planta de pe marginea bălţii prin gospodărie, dar acum nu reuşesc să-i mai găsească utilitatea.

„Înveleam casa, înveleam coşare, acum nu prea mai înveleşte lumea. Stuful s-a înmulţit mult, nu prea se mai taie ca înainte”, povestește o localnică.

Aşa că acum, pe marginea lacului Amara, putrezesc anual zeci de tone de stuf. Autorităţile aşteaptă să pice din cer un investitor care să transforme stuful în bani.

Stuful a devenit material de construcție la modă și la mare căutare în Occident. De multe ori, e importat tocmai din China.

„În Occident se platesc bani grei pentru a achizitiona stuf si a face astfel de acoperisuri, cu lucarne, cu mansarde, și diverse forme”, explică Viorel Constantinescu, inginer în construcții.

Paradoxal, deşi în Occident casele cu acoperis de stuf sunt considerate un semn al luxului, la noi stuful e folosit doar de către cei săraci.

În Delta Dunării au apărut câteva afaceri cu stuf prin concesionarea unor suprafețe, dar toate reprezintă investiţii mici. Specialiştii spun că această plantă, care nu are nevoie de îngrijiri speciale şi se reface foarte repede, ar putea aduce în zonă peste 100 de milioane de euro.