Vânzări de energie către Republica Moldova se fac şi acum, însă în cantităţi limitate şi pentru zone rupte de reţelele principale, în aşa-numite insule de consum.
Cea mai mare problemă este reţeaua molovenească, construită pe modelul sovietic, diferită de cea din România și Uniunea Europeană. Pentru interconectare ar fi nevoie de investiţii importante ale Transelectrica, iar compania de stat nu a excelat la acest capitol. Deși România are capacități de producţie care i-ar permite exporturi mari către alte ţări, livrările sunt limitate de capacitatea reţelelor.
Însă în cazul unei reţele către Moldova, lucrurile ar putea fi grăbite, dacă va fi vorba de o decizie strategică, cum a fost cazul și cu gazoductul Iași-Ungheni. Conducta respectivă nu transportă prea mult gaz şi este separată de reţeaua din Moldova, însă ea poate fi folosită în caz de nevoie. În plus, în domeniul energiei electrice intercoenctarea ar fi mai simplă, deoarece rețeaua de distribuţie din Moldova este controlată de o firmă spaniolă, nu de una în care majoritari sunt rușii, așa cum se întâmplă la gaze.
Republica Moldova își poate asigura doar 20% din necesarul energetic prin capacităţi de producţie asupra cărora are control administrativ. Țara este dependenţă de importurile din Ucraina și de livrările de la termocentrala de la Cuciurgani, din Transnistria, zona separatistă care răspunde la comenzile Moscovei.
Moldova ar putea avea probleme reale cu alimentarea cu energie electrică. La începutul lunii, Ucraina a înjumătăţit livrările de curent către Moldova, în condiţiile în care Kievul are probleme cu asigurarea gazelor. Cealaltă sursă importantă, centrala de la Cuciurgani e deţinută de compania rusă InterRao. Dependenţa de centrala controlată de Rusia e un punct vulnerabil. În 1999, ţara a fost lăsată în beznă după ce au fost oprite livrările centralei transnisterene. În plus, Cuciurgani e un nod care unește mai toate liniile de transport - pe acolo trec inclusiv reţelele de alimentare din Ucraina.
România a exportat anul trecut o cantitate de eenrgie electrică echivalentă cu 8,5% din consumul naţional. Și încă există potenţial de producţie. Însă vânzarea către Moldova se lovește de problema preţului. România a cerut un preţ cu 23% mai mare decât tariful perceput de ucraineni și de centrală transnistreană. Preţul mai mare vine din costurile mari de producţie în cazul energiei verzi, iar negocierile pentru export au fost amânate pe termen nedeterminat. Însă ele pot fi reluate, dacă va exista o problema reală cu asigurarea energiei electrice.