Potrivit semnatarilor documentului, dacă revendicarea lor nu va fi acceptată ”banca ar putea contesta darea în plată, susţinând că împrumutatul este titularul unui credit de "nevoi personale nenominalizate sau pentru acoperire cheltuieli curente" şi astfel nu intră sub incidenţa legii”. ”Dacă veţi diferenţia între împrumutaţi prin păstrarea destinaţiei creditului, această precizare va fi sursă de practică neunitară în instanţele care vor judeca contestaţiile pe legea dării în plată”, spun ei.
Asociațiile semnatare spun că băncile comerciale au cerut la acel moment ca în contract să nu fie stipulată destinația de locuință. Însă, tipul de credit, anume de consum, nu cerea să fie precizat în cadrul contractului semnat care era destinația împrumutului.
Într-o postare recentă pe un site de socializare, inițiatorul proiectului de lege, deputatul Cătălin Daniel Zamfir a pledat și el pentru o extindere a sferei de aplicare a prevederilor legale. ”Vrem să găsim cea mai acoperitoare soluție pentru cei cu credite de nevoi personale cu ipotecă, tocmai pentru că știți bine că ele nu sunt reglementate de lege, ele fiind o "fentă" a băncilor. Eu am susținut și susțin că n-ar mai trebui să se specifice destinația creditului”, a scris el pe pagina sa personală.
Potrivit deputatului, este vorba de 163.000 de credite care ar fi excluse din lege dacă s-ar limita aplicarea acesteia doar la cele cu destinație imobiliară.
Scrisoarea este semnată de reprezentanți ai Grupului Clienţilor cu Credite în CHF – GCCC, Asociaţiei De Consiliere a Clienţilor Bancari şi Asiguraţilor din România – ACCBAR, Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare – AURSF, Asociaţiei de Protecţie a Consumatorilor – APC și Asociaţiei Parakletos.
Legea dării în plată va intra în dezbaterea Comisiei Juridice joi, 31 martie, urmând ca miercuri, 6 aprilie, să intre la votul final în Camera Deputaților.