Cu toate acestea, ministrul spune că trebuie să ne obişnuim cu preţuri crescute la gazele naturale, pentru că populaţia şi firmele din ţară primesc gaz la „preţuri de nimic”.
O parte din contractele prin care Romgaz importa gaze din Rusia au expirat la sfârşitul anului trecut. Încheiate pentru 20 de ani, acestea se derulau prin două companii intermediare, agreate de Gazprom. Condiţiile impuse în 1993, au făcut ca Romania să piardă anual peste 100 milioane de euro.
„Acum este momentul să negociem direct cu Gazprom pentru că expiră convenția respectivă și eu sper să ne înțelegem cu Gazprom la un preț rezonabil, la un preț de piață și nu la unul prin care să plătim mai mult”, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.
Dar cele mai mari importuri le realizează cei doi furnizori de gaze E.ON şi GDF Suez. Şi acestea ar trebui să negocieze preţul în perioada următoare. România plăteşte 450 de dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc, în timp ce Germania, de exemplu, plăteşte doar 380 de dolari.
Cu toate astea, Comisia Europeană ne obligă să liberalizăm piaţa gazelor, iar până în 2017 preţul gazelor din producţia internă să crească până la nivelul celor din import.
Aşadar, nu contează că avem resursele în România, preţul trebuie să crească. Mai mult, liberalizarea pieţei pregăteşte terenul exporturilor de gaze către vestul Europei. Şi dacă resursele locale de gaz se vor consuma pentru că vor pleca pe conducta ce ne leagă de Ungaria, autorităţile se gândesc la soluţia gazelor de şist.
„Trebuie să fim de acord să exploreze acele zone unde se presupune că ar fi aceste gaze de șist și apoi să vedem dacă se va trece la exploatare”, a mai spus Constantin Niță.
Strategia s-a schimbat, deşi actuala guvernare nu a fost de acord cu exploatarea gazelor de şist atunci când a fost propusă de guvernul Ungureanu, la începutul anului trecut. Atunci, compania americană Chevron a renunţat, deocamdată, la proiectele de explorare în România, ca urmare a controverselor iscate pe acest subiect.