”Să vă aşteptaţi oricând să reducem rezervele minime obligatorii în valută. La RMO în lei este mai complicat, este exces de lichiditate în piaţă”, spune guvernatorul BNR. Micșorarea RMO este sinonimă cu lăsarea unor cantități mai mari de valută în piață, fapt care va ușura împrumuturile statului pentru acoperirea deficitului.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat miercuri, în conderinţa de presă obişnuită de după şedinţa de politică monetară, că rezervele minime obligatorii la pasivele în valută ale băncilor ar putea fi reduse oricând va veni un moment potrivit, în timp ce reducerea rezervelor minime la pasivele în lei este mai dificilă din cauza excesului de lichiditate din piaţă.
În şedinţa de miercuri, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% şi pentru pasivele în lei la 8%, decizia fiind în linie cu aşteptările analiştilor, potrivit News.ro.
"Ne-am exprimat de câteva ori şi repet acelaşi principiu: vom reduce rezerva în valută, ori de câte ori avem ocazia, ori de câte ori vom avea oportunitatea să facem acest lucru. Luând în calcul factori precum să nu avem un impact negativ legat de nivelul rezervei valutare în general. (...) Fără să vă dau date precise, să vă aşteptaţi oricând să reducem rezerva minimă în valută", a spus Isărescu.
Ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în 30 septembrie 2016, când a redus RMO în valută de la 12% la 10%.
Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.
Reducerea RMO la pasivele în valută este favorizată de reducerea accentuată a ponderii creditelor în valută în favoarea creditelor în lei.
"Alţi factori care pot să fie luaţi în considerare sunt legaţi de mişcările de capitaluri, care există sau se întrevăd. Nu vrem să accentuăm astfel de mişcări de capitaluri. Şi situaţia creditului în valută - el scade vertiginos de mai bine de un an si jumatate - doi ani de zile. A ajuns minoritar. Dacă actualele tendiţe continuă, se va îndrepta spre un 30% din total credite, situţie de relativ echibru", a menţionat Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat că reducerea RMO la pasivele în lei este mai dificilă în actualul context, marcat de un exces de lichidităţi în piaţă.
"La cea în lei, situaţia este ceva mai complicată, pentru că din mai multe considerente persistă acest exces de lichiditate şi nu vrem să-l accentuăm. De ce persistă lichiditate în lei, de ce economia românească nu beneficiază de aceste nivel scăzut de dobândă, istoric scăzut, şi de acest exces de lichidate, este o întrebare la care şi noi căutam răspunsuri. Nu depinde, în mod evident aş spune, numai de poziţia băncilor comerciale. Este o situaţie mai complicată", a afirmat Isărescu.