Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar va depăşi probabil 7% din PIB. Cresc cheltuielile cu pensiile și salariile
Deficitul va depăşi probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB, având în vedere execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 şi alte date, se arată în raportul anual al Consiliului Fiscal (CF).
„Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 pp mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinat de creşterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parţial contrabalansată de dinamica peste aşteptări a veniturilor bugetare. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, CF consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului”, se menţionează în raportul consultat de Agerpres.
Proiectul de buget pe anul 2024 a avut în vedere o ţintă de deficit de 5% din PIB, conform metodologiei naţionale, şi de 4,9% din PIB, conform metodologiei ESA 2010, reprezentând o scădere cu 0,6 puncte procentuale (pp) şi, respectiv, 1,7 pp din PIB faţă de anul 2023.
„Diminuarea planificată a deficitului a fost preconizată să se realizeze, în principal, prin creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB sub impactul cadrului macroeconomic proiectat, al măsurilor de politică fiscală adoptate la finalul anului 2023, al veniturilor ipotetice având drept sursă îmbunătăţirea eficienţei colectării/digitalizarea ANAF (estimate de MF la 19 miliarde lei) şi al proiecţiilor privind absorbţia fondurilor europene”, precizează sursa citată.
Cheltuielile trebuia să scadă
De cealaltă parte, ponderea cheltuielilor bugetare în PIB era planificată să se diminueze marginal, în condiţiile în care majorarea cheltuielilor cu proiectele finanţate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistenţă socială şi a altor cheltuieli era contrabalansată de diminuarea subvenţiilor, a altor transferuri şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, precizează sursa citată.
Având în vedere o evaluare prudentă a proiecţiilor de venituri şi cheltuieli, CF a apreciat, în opinia sa cu privire la proiectul de buget pentru anul 2024, că acesta este compatibil cu un deficit cash situat în jurul valorii de 6,4% din PIB.
Consolidarea bugetară pe termen mediu este anticipată a se realiza exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
CF a apreciat că, în absenţa unor politici suficient de concrete şi credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar şi creşterea gradului de colectare, balanţa riscurilor este clar înclinată în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2025-2027.
Totodată, CF a subliniat că ajustarea macroeconomică şi consolidarea fiscală au nevoie de o creştere semnificativă a veniturilor fiscale.
„Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 va fi realizată exclusiv pe partea de cheltuieli (ponderea în PIB a acestora scăzând de la 38,8% în 2024, la 34,7% în 2027), în timp ce ponderea veniturilor bugetare în PIB indică un trend descendent (de la 33,8% în 2024, la 31,8% în 2027)”, se mai precizează în raport.
Veniturile fiscale trebuie să crească
CF a apreciat că, în absenţa unor politici suficient de concrete şi credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar şi creşterea gradului de colectare, balanţa riscurilor este clar înclinată în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2025-2027.
Totodată, CF a subliniat că ajustarea macroeconomică şi consolidarea fiscală au nevoie de o creştere semnificativă a veniturilor fiscale, acestea fiind la un nivel inadmisibil de jos în raport cu nevoile României, precum şi comparativ cu reperele UE, corecţia bugetară neputând fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor.
„Prin reforme fiscale şi pe piaţa muncii, precum şi printr-o colectare mai bună, România ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB la orizontul anilor 2027-2028, un asemenea nivel fiind necesar de atins, având în vedere provocări actuale şi viitoare. Implementarea unui plan multianual de consolidare fiscală şi utilizarea eficientă a fondurilor europene puse la dispoziţia României constituie bazele unei ajustări graduale, care să minimizeze costurile economice şi sociale asociate şi să impulsioneze o creştere economică sustenabilă”, mai arată documentul.
Datoria publică, peste pragul de alertă
Ponderea datoriei publice în PIB a ajuns, la finalul lunii martie 2024, conform datelor oficiale publicate de Eurostat, la 51,6% din PIB, peste al doilea prag de alertă prevăzut de LRFB.
„Dinamica nefavorabilă a execuţiei bugetare, din prima parte a anului 2024, se reflectă şi în creşterea ponderii datoriei publice în PIB. Datele oficiale publicate de Eurostat indică o pondere a datoriei publice de 51,6% din PIB la finalul lunii martie 2024, peste al doilea prag de alertă, de 50%, prevăzut de LRFB. În această situaţie, conform art. 13, alin. (2) din LRFB, Guvernul trebuie să prezinte şi să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege”, se menţionează în raport.
Potrivit CF, Planul bugetar-structural pe care Guvernul îl va trimite la Bruxelles în septembrie 2024 şi care este necesar în principal din nevoia de consolidare fiscal-bugetară ar include în mod inerent măsuri de limitare a datoriei publice.
În acest context, procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent şi inevitabil. Adoptarea, în aprilie 2024, a noului cadru de guvernanţă economică al UE va sprijini procesul de consolidare, România urmând să propună un plan bugetar-structural, incluzând reformele şi investiţiile asumate, care să asigure scăderea deficitului bugetar sub 3%.
Astfel, în următoarea perioadă, România va trebui să implementeze măsuri de reducere a deficitului structural, ţintind atât creşterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât şi o eficientizare a cheltuielilor bugetare.
