BNR pune condiţii stricte firmelor care dau împrumuturi rapide pe termen scurt

De o lună Banca Naţională a schimbat foaia cu firmele care dau împrumuturi rapide pe termen scurt. Le cere să pună deoparte câte 67 de lei pentru fiecare 100 de lei împrumutaţi peste dobânzile recomandate. Intenţia era de a reduce costurile creditării rapide, însă instituţiile au preferat să-şi majoreze capitalurile decât să reducă dobânzile.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Menit să reglementeze funcţionarea instituţiilor financiar nebancare, noul regulament al BNR va produce şi efecte secundare. Cel mai probabil, IFN-urile vor alege să acorde mai puţine credite, pentru ca suma depusă la BNR pentru garantarea împrumuturilor scumpe să nu le afecteze profitul.

Adrian Cocora, director general IFN: „Au ales să dea credite cu dobânda la care dădeau şi până acum, dar să-şi adecveze capitalul”.

Banca centrală, pentru a descuraja împrumuturile rapide şi costisitoare, a obligat instituţiile financiare nebancare să dispună de capital de 10 ori mai mare decât in prezent.

Practic, le-a obligat să vină cu mai mulţi bani de acasă, ceea ce au şi făcut, dar au păstrat dobânzile foarte sus.

Clienţii plătesc pentru împrumurile rapide dobânzi lunare similare cu cele achitate de alţi europeni la acelaşi tip de produs, spun reprezentanţii IFN-urilor.

Ştefan Dumitru, director IFN: „Dobânda medie lunară în piaţa IFN-urilor este de 25%, ceea ce este sub Polonia, sub Cehia, sub Spania şi la un nivel foarte similar cu Anglia, un pic mai mare decât Danemarca şi Suedia”.

Acest gen de credite devin extrem de costisitoare, când sunt depăşite termenele de plată şi se fac rescadenţări. Dobânda anuală efectivă poate ajunge şi până la 7.000 la sută pe an, potrivit analizelor făcute de BNR.

Alte ţări au decis să plafoneze dobânzile la acest gen de împumuturi. Astfel, în Polonia, pot merge doar până la o mie la sută.

Mulţi finanţatori de acest gen acuză BNR că impune instituţiilor financiare non-bancare reguli similare băncilor, ceea ce va duce la limitarea accesului la împrumuturi pentru persoanele cu venituri mici.

Adrian Cocora, director general IFN: „Dar ei au în continuare nevoie de bani. Îi împingem în zona gri, în zona cămătăriei. Să ştiţi că sunt clienţi care se împrumută cu 500 de lei pentru 5 zile. Există credite şi de 200 de lei. 70% din ei nu vor mai avea acces. Pentru că ei reuşesc să ramburseze creditele nu neapărat din salariu. Mai au rude, părinţi, venituri de la ţară. Gradul de îndatorare din salariul lor, de exemplu, nu le va mai permite să aceseze un credit, deşi e un credit de 500 de lei pe 5 zile.”

Experţii din Banca Naţională îşi justifică deciziile prin faptul că persoanele cu venituri de până la 2.300 de lei, care reprezintă mare parte din clienţii IFN-urilor, fac cu greu faţă cheltuielilor zilnice şi nu pot suporta şi un cost de dobândă mare.

Angela Dimonu, şef serviciu în Direcţia de Reglementare din BNR: „Un credit pe care nu ţi-l permiţi te aduce de cele mai multe ori într-o stare financiară mai proastă decât erai la momentul la care ai contractat creditul”.

În primele şase luni ale anului, instituţiile financiare non-bancare au acordat peste 177.000 de noi credite, valoarea acestora depăşind 106 milioane de lei.