Politico: România, vârful de lance al UE în cursa globală pentru energia curată. De ce mini-reactoarele nucleare sunt un pariu riscant

Închiderea termocentralei din Doicești a avut consecințe devastatoare pentru localnici și cei 3.000 de oameni care au rămas fără locuri de muncă. Acum, însă, soarta regiunii s-ar putea schimba: România plănuiește să construiască șase reactoare nucleare modulare mici (SMR) pe locul fostei termocentrale. Dacă ideea va fi implementată cu succes, ar putea aduce înapoi mii de locuri de muncă și multe investiții. Dacă nu, România ar putea pierde miliarde de euro, iar drumul spre o economie verde și îndeplinirea obiectivelor climatice impuse de UE va fi unul încă și mai abrupt, scrie Politico.

Constantin Stroe a crescut într-un apartament din care se vedea termocentrala Doicești de 40 de hectare care era cândva inima comunei Șotânga. Stroe a fost primarul comunei timp de 24 de ani și a fost martor la efectul devastator pe care închiderea centralei, care lăsat 3.000 de oameni fără locuri de muncă, a avut-o asupra localnicilor acum un deceniu.

„A fost un colaps total, o lipsă de încredere în viitor pentru că nu aveau nicio perspectivă”, a spus Stroe din biroul său municipal înconjurat de drumuri goale și case de cărămidă dărăpănate.

Un sfert din populația muncitoare a părăsit comuna de 7.000 de oameni, care se află în apropiere de Târgoviște. „Familiile s-au destrămat. Unii au rămas, alții au plecat la muncă în străinătate.”

Acum, soarta regiunii s-ar putea schimba. România plănuiește să construiască șase reactoare nucleare în miniatură pe locul fostei termocentrale din Doicești.

Ideea din spatele tehnologiei SMR (reactoare modulare mici) este, în teorie, foarte inteligentă. Este o metodă de a produce reactoare nucleare mici care ar putea cândva să fie reproduse și construite la scară largă pentru o fracțiune din costul și timpul necesar marilor proiecte de construcție a centralelor nucleare tradiționale.

Dacă ideea va fi implementată cu succes, ar putea aduce înapoi mii de locuri de muncă, în timp ce investitorii s-ar grăbi să profite de energia electrică ieftină cu care rețeaua locală ar fi alimentată.

Proiectul ar ajuta România în privința reducerii emisiilor de carbon și satisfacerii nevoii tot mai mari pentru electricitate.

Dacă proiectul va eșua, însă, miliarde de euro de la buget s-ar duce pe apa sâmbetei, iar România va avea de urcat un drum încă și mai abrupt pentru a trece la o economie verde și pentru a îndeplini obiectivele climatice impuse de UE.

Bruxellesul se teme să nu rămână în urma Chinei și SUA în cursa pentru tehnologia curată

Este un experiment pe care multe alte țări europene îl urmăresc cu atenție. În ultimele luni, multe state din UE și-au exprimat interesul pentru construcția unor reactoare asemănătoare în speranța că tehnologia va insufla din nou viață în regiunile care au fost cândva centre ale exploatării de cărbune și că le va ajuta să respecte limitele de poluare impuse de Bruxelles.

Proiectul prezintă un interes mare și pentru Bruxelles, care se teme că va pierde cursa pentru a deveni un jucător important pe piața tehnologiei curate în fața Chinei și a Statelor Unite.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii formarea unei alianțe industriale care să strângă laolaltă producători locali, bănci și firme din domeniul energiei pentru a construi „un lanț de aprovizionare UE puternic” și pentru a utiliza tehnologia SMR începând cu prima parte a următoarei decade.

Dar, cu toate că aceste tehnologii au un potențial foarte mare, nimeni nu știe sigur dacă, în acest moment, ele pot oferi rezultatele căutate, potrivit lui Silvain Cognet-Dauphin de la S&P Global.

După mai mulți ani în care sectorul energiei nucleare a fost ignorat, Europa a devenit din nou foarte interesată de acest aspect după izbucnirea războiului din Ucraina și oprirea livrărilor de combustibili fosili din Rusia.

România face parte din grupul țărilor europene care mizează pe energia nucleară condus de Franța

Grupul de țări europene care mizează pe energia nucleară, din care face parte și România și care este condus de Franța, și-a propus să mărească capacitatea de producție a energiei nucleare în UE cu 50% până în 2050.

Alte țări au început să își arate și ele interesul față de reactoarele în miniatură, printre care se numără Suedia, Franța, Finlanda, Olanda, Estonia, Italia, Polonia, Bulgaria, Belgia și Cehia.

Bucureștiul conduce plutonul. Fiind prima țară din UE care a aprobat folosirea tehnologiei SMR, România își propune să instaleze cel puțin unul dintre cele șase reactoare pe care le are în plan la Doicești până în 2030.

Guvernul a promis că va renunța de tot la cărbune până cel mai târziu în 2032, ceea ce va afecta multe locuri de muncă și capacitatea României de a genera destulă energie electrică într-o perioadă în care cererea este în creștere.

În comparație cu reactoarele tradiționale, noua tehnologie produce doar o fracțiune – între jumătate și o cincime – din capacitatea centralelor nucleare obișnuite, mai precis 300 de megawați.

Capacitatea de producție mai mică are și avantaje: reactoarele pot fi conectate direct la rețelele electrice locale fără să fie nevoie de construcția unei noi infrastructuri. Acestea vor putea fi folosite pentru a stabiliza alimentarea cu energie atunci când ea nu poate fi obținută din sursele eoliene și solare.

„Prima uzină verde de oțel din Europa”, la Doicești

La Doicești, se plănuiește ca reactoarele să pompeze hidrogen și electricitate în „prima uzină verde de oțel din Europa” și într-o fabrică locală de ciment, potrivit lui Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, care deține 50% din proiect. În acest fel vor fi create până la 4.000 de noi locuri de muncă în regiune.

Există o singură problemă: reactoarele de mici dimensiuni nu există încă. Uitându-ne la mormanele de moloz care se întind pe locul fostei termocentrale, este greu de imaginat cum ar putea un astfel de reactor să prindă viață în mai puțin de șase ani.

Versiuni mai vechi ale tehnologiei au fost deja folosite, în cazul submarinelor nucleare, portavioanelor și spărgătoarelor de gheață, dar numai două modele dintr-un total de 108 operează în acest moment în toată lumea – în Rusia și în China.

Potrivit lui Igor Pioro, un cercetător din domeniul nuclear, tehnologia SMR ar trebui folosită doar în cazul regiunilor izolate care nu se pot alimenta cu energie electrică din rețele locale, precum minele din Siberia pe timp de iarnă, și nu în cazul regiunilor care sunt deja conectate la rețelele electrice ca cele din UE.

„Toată lumea crede că reactoarele modulare mici pot fi în toate regiunile. Ar trebui să se înțeleagă clar că de obicei ele sunt pentru rețele mici din zone izolate unde nu poți să aduci combustibili”, a mai spus Pioro.

Este „absolut greșit” să presupunem că reactoarele viitorului vor putea fi aprinse și închise când sursele de energie regenerabilă nu generează energie, a continuat Pioro, care a explicat că dacă se procedează în acest fel, echipamentul va suferi pagube „foarte semnificative”.

Problema devine și mai complicată atunci când luăm în considerare prețul primelor unități SMR, care cel mai probabil va fi unul mai ridicat decât valoarea de pe piață și „nimeni nu are nicio idee” dacă va exista destulă cerere pentru producția în masă a lor în viitor.

„Guvernul nostru în general este foarte entuziasmat de astfel de proiecte”, în special de cele care sunt finalizate după ce ministerul își schimbă conducerea de mai multe ori, a atras atenția Otilia Nuțu de la Expert Forum, un think tank din București. „Nu este răspunderea lor directă așa că pot să spună ce vor.”

„Nu vor fi deșeuri radioactive mici, cancere mici, atacuri teroriste mici”

Organizațiile de mediu critică și ele proiectul: guvernul înlocuiește „o energie poluantă cu o altă industrie care încă prezintă riscuri pentru comunitate și pentru mediu”, când de fapt ar trebui să dezvolte sectorul energiei regenerabile, a spus Laura Nazare de la Bankwatch Romania.

NuScale, firma americană care ar trebui să construiască reactorul din România, a renunțat la un contract important în Utah din cauza costurilor prea mari și a lipsei potențialilor clienți.

Chiar și la nivelul UE, reactoarele modulare mici întâmpină obstacole: dacă Bruxellesul speră să finanțeze tehnologia SMR, va trebui să câștige de partea sa țările care se îndoiesc de valoarea ei, precum Austria, Luxemburg și Germania.

Doar pentru că sunt mici, asta nu face ca reactoarele modulare să fie mai „simpatice”, a spus un diplomat UE care a preferat să rămână anonim. „Nu vor fi deșeuri radioactive mici, cancere mici, atacuri teroriste mici”, dacă centralele vor fi atacate, întrucât acestea nu sunt niște „reactoare mici miraculoase”.

„Fondurile UE vor rămâne o linie roșie foarte puternică pentru unele țări UE”, a mai adăugat diplomatul european.

Cele mai avansate proiecte din UE – cel de la Doicești și cele 24 de reactoare care ar urma să fie construite în Polonia – folosesc tehnologia GE Hitachi și NuScale, două firme americane.

Totuși, UE le-ar putea lua fața cu o nouă gamă de reactoare în miniatură de generația a 4-a ce ar putea să vadă lumina zilei începând din 2040. Ele funcționează la temperaturi mai mari, sunt mai eficiente și produc mai puține deșeuri.

Newcleo, o companie franco-italiano-britanică, spre exemplu, și-a propus să producă reactoare răcite cu plumb care ar urma să coste de cinci ori mai puțin decât un reactor normal și ar produce mai puțin de 0,5% din deșeurile nucleare emise de reactoarele mari.

Editor : Raul Nețoiu