Compania NuScale Power a anunţat miercuri că a convenit cu un grup energetic din Utah să pună capăt proiectului de reactor modular de mici dimensiuni al companiei, dând o lovitură ambiţiilor SUA de a avea o sursă de energie nucleară pentru a combate schimbările climatice. Anunţul a făcut ca acţiunile NuScale să scadă cu 20%, relatează Reuters. Compania americană şi-a propus să construiască la Doiceşti, în România, prima centrală electrică din Europa care să funcţioneze cu reactoare modulare mici (SMR). Ministerul Energiei a transmis joi că România îşi menţine încrederea în tehnologiile SMR.
John Hopkins, preşedintele şi directorul general al NuScale, a declarat într-un comunicat că societatea va continua să lucreze cu ceilalţi clienţi interni şi internaţionali pentru a aduce pe piaţă tehnologia americană a reactoarelor modulare mici (SMR) şi pentru a creşte bazele de producţie nucleară din SUA. NuScale speră să construiască SMR-uri în România, Kazahstan, Polonia şi Ucraina.
Criticii au avertizat că preluarea de către Rusia a centralei nucleare Zaporojie din Ucraina - împreună cu bombardamentele repetate în apropierea acesteia, întreruperile de energie electrică şi pericolele pentru resursele de răcire cu apă ale centralei - înseamnă că reactoarele, care pot elibera materiale toxice şi radioactive în caz de dezastre, nu ar trebui construite în regiune, menţionează Reuters, citată de News.ro.
În SUA, în 2020, Departamentul Energiei a aprobat 1,35 miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani pentru proiectul de centrală Carbon Free Power Project (CFPP), sub rezerva alocărilor din partea Congresului. NuScale a primit aproximativ 600 de milioane de dolari de la acest departament începând din 2014 pentru a sprijini proiectarea, acordarea licenţelor şi amplasarea proiectului. NuScale plănuia să dezvolte proiectul cu şase reactoare de 462 de megawaţi împreună cu Utah Associated Municipal Power Systems (UAMPS) şi să îl lanseze în 2030, dar mai multe oraşe s-au retras din proiect pe măsură ce costurile au crescut.
Se aştepta ca centrala NuScale din Utah să fie primul SMR care să obţină o licenţă de construcţie din partea Comisiei de Reglementare Nucleară (NRC) din SUA. Dar NuScale a declarat că pare puţin probabil ca proiectul să aibă suficienţi clienţi pentru a continua implementarea lui. NuScale a anunţat în ianuarie că preţul ţintă pentru energia produsă de centrală este de 89 de dolari pe megawatt oră, cu 53% mai mult decât estimarea anterioară de 58 de dolari pe MWh, ceea ce a ridicat îngrijorări cu privire la disponibilitatea clienţilor de a plăti.
Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Energie a declarat miercuri că anunţul companiei că renunţă la proiectul din Utah este o veste tristă, dar a adăugat: „Credem că munca depusă până în prezent la CFPP va fi valoroasă pentru viitoarele proiecte de energie nucleară. Deşi nu orice proiect are garanţia reuşitei, Departamentul Energiei rămâne angajat să facă tot posibilul pentru a implementa aceste tehnologii, pentru a combate criza climatică şi pentru a creşte accesul la energie curată", a spus purtătorul de cuvânt.
Centralele nucleare americane existente, care sunt mai mari, furnizează aproape jumătate din energia generată în SUA, practic fără emisii de carbon. SMR-urile sunt menite să se potrivească unor noi aplicaţii, cum ar fi înlocuirea centralelor pe cărbune închise şi amplasarea lor în comunităţi îndepărtate. Susţinătorii spun că sunt mai sigure decât reactoarele actuale, dar criticii obiectează că SMR-urile produc în continuare deşeuri nucleare periculoase.
Până în prezent, doar proiectul SMR al NuScale a fost aprobat de NRC.
Banii publici americani pentru NuScale au fost acordaţi prin intermediul unui vehicul de finanţare necompetitiv care a fost acordat înainte de legile privind energia şi clima adoptate în timpul administraţiei Biden, scrie Reuters.
Proiectul din România va continua
„România îşi menţine încrederea în tehnologiile SMR, care sunt complementare tehnologiilor reactoarelor la scară largă în ceea ce priveşte modularitatea şi flexibilitatea. Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică şi pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR. România este aliniată cu alte state europene şi internaţionale care doresc să dezvolte şi să implementeze tehnologii SMR pentru a-şi îndeplini obiectivele de decarbonizare, securitate energetică şi de independenţă. Proiectul SMR derulat în România poate poziţiona România ca lider al statelelor care susţin SMR. În plus, proiectele bazate pe tehnologia SMR sunt aliniate cu perspectiva UE, care recunoaşte contribuţia SMR la îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare şi securitate energetică, aducând beneficii suplimentare, dincolo de generarea de energie, precum menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă în industrie”, a transmis Ministerul Energiei.
România are peste 27 de ani de operare în siguranţă a uneia dintre cele mai performante centrale nucleare din lume şi un organism de reglementare nucleară riguros şi experimentat – CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din România), responsabil cu respectarea reglementărilor naţionale şi europene, precum şi un parteneriat transatlantic solid în domeniul nuclear.
În plus, în temeiul Tratatului Euratom, UE dispune de un cadru clar pentru securitate nucleară. De asemenea, UE promovează o colaborare puternică între statele membre, pentru a consolida eforturile şi iniţiativele şi pentru a asigura implementarea cu succes şi în siguranţă a SMRurilor.
În acest context, România are toate premisele pentru a dezvolta proiecte bazate pe tehnologia SMR, explică instituţia.
Iohannis: Credem că, în România, primul reactor modular mic poate să funcționeze poate în 2028 sau 2029. Mai repede nu este realist să așteptăm ceva practic
„În practică, noi credem că, în România, primul reactor modular mic, primul SMR, poate să funcționeze poate în 2028 sau 2029. Mai repede nu este realist să așteptăm ceva practic, dar, având în vedere, complexitatea tehnologiei despre care vorbim, cred că este un cadru destul de ambițios. Este cunoscut că, în zona de reactor nuclear, cercetarea este complicată și cred că un element important este securitatea acestor reactoare și, pentru a garanta o securitatea foarte, foarte bună, cercetarea, evident, va trebui să dureze un pic mai mult. Nu vorbim de un simplu transfer din uzul militar în uzul civil, fiindcă solicitările sunt, cum este ușor de înțeles, diferite și pretențiile de securitate, fezabilitate, sustenabilitate, sunt specifice domeniului energeticii civile”, a declarat miercuri președintele Klaus Iohannis.
Editor : Liviu Cojan
