Hidrocentralele de pe râuri, sub tirul ONG și deciziilor dure ale Justiției

Curtea de Apel Alba Iulia se va pronunța miercuri într-un dosar ce opune un important ONG de mediu, respectiv Bankwatch România, constructorului unei hidrocentrale pe râul Taia, județul Hunedoara, anume firma italiană Hidro Clear SRL. În mod paradoxal, în proces Administrația de Protecția Mediului apără interesele firmei italiene.

Foto: Râurile de munte au ajuns firicele de apă și parcuri pentru utilajele de construcții ale investitorilor

Procesul a fost deschis de APM Hunedoara și Hidro Clear SRL în februarie 2018, după ce în luna noiembrie 2017 Bankwatch România a obținut la Tribunalul Hunedoara o decizie prin care avizul de mediu și decizia de încadrare pentru proiect erau declarate nule.

Instanța de la Tribunalul Hunedoara a admis, pe fond, cererea celor de la Bankwatch. Aceștia au cerut anularea deciziei de încadrare 8109/21.10.2009 revizuită  emisă de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, și revizuită de două ori pe parcursul anului 2013. Aceeași asociație a cerut și anularea autorizaţiei de Mediu nr. HD-50/15.06.2015, emisă tot de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara.

O decizie a Curții de Apel Alba Iulia, favorabilă ONG de mediu, ar semnifica demolarea hidrocentralei Taia care este în funcțiune de câțiva ani. ”Dacă demersul rămâne definitiv după recurs, APM Hunedoara va da dispoziția de încetare a activității și de desființare a proiectului”, a precizat Georgeta Barabaș, șef al APM Hunedoara. În mod curios, agenția de mediu este însă în acest proces parte împreună cu investitorul italian.

Ce se reproșează proiectului

„APM Hunedoara a emis decizie de încadrare fără evaluare adecvată, deși hidrocentrala a fost construită în sit Natura 2000, chiar peste un habiat prioritar, şi pe un râu populat cu o specie prioritară, racul de ponoare”, spune biologul și activistul de mediu, Călin Dejeu.

El menționează o concluzie a autorităților conform căreia „pe amplasamentul vizat de implementarea proiectului sau în vecinătatea acestuia nu apar (nu sunt prezente său potenţial prezente) speciile de floră şi faună pentru care a fost desemnat ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - Ciclovina". Concluzia contravine unui studiu efectuat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pe parcursul căruia a fost semnalată prezenta a numeroase specii şi habitate pentru care a fost desemnat situl ROSCI0087, inclusiv 3 habitate prioritare şi 3 specii prioritare.

„Zona din aval a fost defrişată, mai în amonte arinii s-au uscat pentru că le-au fost tăiate rădăcinile când a fost amplasată ţeava, iar şi mai în amonte habitatul, care depinde de regimul hidrologic natural al râului, a fost devastat de diminuarea drastică a debitului”, spune el.

„Microhidrocentrala nu doar că a fost construit în sit Natura 2000, dar pentru aceasta s-a făcut de la zero un drum de acces care a distrus complet malul răului, chiar şi albia minoră, şi în rezervaţia naturală Cheile Taia (care se suprapune pe sit dar este mult mai mică)”, adaugă el.

Cazul hidrocentralei de pe Taia este doar unul dintre cele 27 de proiecte de hidrocentrale care au adus România în dispută cu Comisia Europeană.

Procedura de infirngement se referă la 27 de proiecte din Munţii Făgăraş, proiectul de pe Taia, proiectele de pe râurile Cunțu, Craiu, Sebeșel (din Munţii Tarcu).

La jumătatea lunii decembrie 2017, Curtea de Apel a anulat ambele autorizații de construire pentru complexul de hidrocentrale Bumbești- Livezeni (una emisă de județul Gorj, cealaltă de Hunedoara), complex construit de Hidroelectrica în mijlocul Parcului Național Defileul Jiului, site Natura 2000.

Numite micro hidrocentrale și beneficiare de certificate verzi căci ar produce teoretic energie nepoluantă, proiectele de hidrocentrale au ajuns să distrugă văile râurilor, fauna și flora de pe acestea, să sece albiile și chiar să lase fără apă unele localități. În vara anului trecut, Costel Avram, director generalal Apa Serv Valea Jiului se plângea că părți importante din localitățile Petrila și Petroșani rămân fără apă căci aceasta este preluată integral de către hidrocentralele din zonă. Acestea nu respectă legea, avizele și pentru a își maximiza profiturile preiau toată apa, deși ar trebui să restrângă producția de energie în astfel de situații, mai spunea el.

Citește aici scrisoarea adresată României de către Comisia Europeană pe tema microhidrocentralelor.