Organizațiile de mediu obțin în Justiție închiderea unei hidrocentrale

Curtea de Apel Alba Iulia a menținut joi decizia Tribunalului Hunedoara, de anulare a decizie de încadrare și a autorizației de mediu pentru microhidrocentrala construită ilegal pe râul Taia, din Munții Șureanu.

Foto: Valea unui râu, înainte și după amplasarea unei ”micro” hidrocentrale. Sursa foto: organizații de mediu

Disputa a opus un important ONG de mediu, respectiv Bankwatch România și constructorului unei hidrocentrale pe râul Taia, județul Hunedoara, anume firma italiană Hidro Clear SRL. În mod paradoxal, în proces Administrația de Protecția Mediului a apărat interesele firmei italiene.

Procesul a fost deschis de APM Hunedoara și Hidro Clear SRL în februarie 2018, după ce în luna noiembrie 2017 Bankwatch România a obținut la Tribunalul Hunedoara o decizie prin care avizul de mediu și decizia de încadrare pentru proiect erau declarate nule.

Instanța de la Tribunalul Hunedoara a admis, pe fond, cererea celor de la Bankwatch. Aceștia au cerut anularea deciziei de încadrare 8109/21.10.2009 revizuită  emisă de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, și revizuită de două ori pe parcursul anului 2013. Aceeași asociație a cerut și anularea autorizaţiei de Mediu nr. HD-50/15.06.2015, emisă tot de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara.

Decizia Curții de Apel Alba Iulia, favorabilă ONG de mediu, semnifică demolarea hidrocentralei Taia care este în funcțiune de câțiva ani. Cel puțin așa spunea acum câteva luni Georgeta Barabaș, șef al APM Hunedoara. ”Dacă demersul rămâne definitiv după recurs, APM Hunedoara va da dispoziția de încetare a activității și de desființare a proiectului”, spunea ea. În mod curios, agenția de mediu este însă în acest proces parte împreună cu investitorul italian.

Ce s-a reproșat proiectului

„APM Hunedoara a emis decizie de încadrare fără evaluare adecvată, deși hidrocentrala a fost construită în sit Natura 2000, chiar peste un habiat prioritar, şi pe un râu populat cu o specie prioritară, racul de ponoare”, spunea biologul și activistul de mediu, Călin Dejeu.

El menționează o concluzie a autorităților conform căreia „pe amplasamentul vizat de implementarea proiectului sau în vecinătatea acestuia nu apar (nu sunt prezente său potenţial prezente) speciile de floră şi faună pentru care a fost desemnat ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - Ciclovina". Concluzia contravine unui studiu efectuat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pe parcursul căruia a fost semnalată prezenta a numeroase specii şi habitate pentru care a fost desemnat situl ROSCI0087, inclusiv 3 habitate prioritare şi 3 specii prioritare.

„Zona din aval a fost defrişată, mai în amonte arinii s-au uscat pentru că le-au fost tăiate rădăcinile când a fost amplasată ţeava, iar şi mai în amonte habitatul, care depinde de regimul hidrologic natural al râului, a fost devastat de diminuarea drastică a debitului”, afirma acesta.

„Microhidrocentrala nu doar că a fost construit în sit Natura 2000, dar pentru aceasta s-a făcut de la zero un drum de acces care a distrus complet malul răului, chiar şi albia minoră, şi în rezervaţia naturală Cheile Taia (care se suprapune pe sit dar este mult mai mică)”, a adăugat el.

Cazul hidrocentralei de pe Taia este doar unul dintre cele 27 de proiecte de hidrocentrale care au adus România în dispută cu Comisia Europeană.

Organizațiile de mediu au mai înregistrat un succes similar, în primă instanță, și în privința microhidrocentralei de pe Someșul Rece, însă procesul se află în fază de recurs la o Curte județeană de Apel.