Rezultatul alegerilor din Statele Unite a avut un impact moderat pe piaţa românească. Euro a crescut, la fel şi dolarul, dar experţii spun că România e la adăpost de riscuri majore, pur şi simplu, pentru că relaţiile economice bilaterale sunt limitate.
Pieţele financiare şi-au revenit rapid după deprecierile consemnate imediat după anunțarea victoriei lui Donald Trump. Bursele europene au revenit pe plus, deşi avuseseră o pierdere de 3% în deschidere. Bursa română a închis în scădere uşoară, sub jumătate de procent.
Eugen Sinca, analist-şef BCR: „Rezultatul alegerilor din SUA s-a resimţit în primul rând pe pieţele financiare din România, dar acest impact a fost unul destul de redus şi a fost mai redus decât cel care s-a resimţit în vară, în momentul în care britanicii au votat pentru ieşirea din UE”.
Moneda naţională s-a depreciat şi ea pe piaţa interbancară, dar pentru scurt timp. Euro a avut un vârf de peste 4 lei şi 52 dar cotaţia aunţată de Banca Naţională, 4 lei şi 51 de bani, a fost aproape la fel ca ieri.
Anca Aron, economist Unicredit Bank: „Noi avem o prognoză de curs euro - leu de 4, 5 la finalul anului. Ar putea să treacă peste barieră, dar ne aşteptăm ca acest impact să fie temporar”.
Impactul este minim asupra economiei româneşti, spun economiştii.
Eugen Sinca, analist-şef BCR: „Păstram nemodificate estimările de creştere economică sau de rată a inflaţiei atât pentru acest an, cât şi pentru anul următor. România nu a beneficiat în trecut de fluxuri de capital speculative exprimate în dolari”.
Deoarece schimburile cu SUA sunt reduse, efectele asupra exporturilor nu vor fi semnificative. În primele şapte luni din acest an, România a exportat in Statele Unite bunuri de aproape 600 milioane euro, sub 2% din total, în special maşini şi echipamente de transport.
Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank: „Legăturile comerciale sunt mai degrabă puternice cu zona euro şi mai degrabă ar fi afectate prin efecte de runda a doua”.
Economiştii susţin că piețele financiare sunt totusi preocupate de politica economică a noii administrații. SUA este motorul economiei mondiale, iar eventualele probleme s-ar simţi pe plan global. De pildă, România ar putea fi nevoită să găsească noi resurse financiare pentru a suplimenta cheltuielile militare cu 0,52% din PIB, pentru a îndeplini bugetul impus membrilor NATO, de 2% din PIB. Este una dintre temele de campanie ale lui Donald Trump care i-a avertizat pe membrii Alianţei că altfel, Statele unite nu vor interveni în ajutorul lor în cazul unui conflict.