Ca să îți găseşti un loc de muncă pe internet nu este de ajuns să îţi deschizi un cont de Facebook sau de Twitter. Din activitatea pe care o ai pe internet trebuie să demonstrezi că eşti interesat de un o anumită specializare.
Pe reţelele de socializare există grupuri tematice de discuţii la care participă profesionişti în domeniu.
Unele companii au ajuns să se folosească de aceste grupuri pentru publicarea anunţurilor de angajare. Altele nici nu mai publică anunţul de angajare, ci navighează pur şi simplu pe LinkedIn sau Facebook în căutarea oamenilor potriviţi cărora să le facă o ofertă directă.
Dar, ca să fii abordat de un angajator, trebuie să ai experienţă. Şi, în acelaşi timp, este bine să cunoşti cât mai mulţi oameni în domeniul în care activezi.
Stefanini, o firmă de externalizare a serviciilor IT, spunea de curând că 20% dintre oamenii noi care ajung în companie sunt angajaţi pe baza recomandărilor.
De recomandări pot avea parte şi candidaţii fără experienţă. Şi nu din partea unor foşti colegi sau şefi, ci din partea profesorilor din facultate. Sunt şanse destul de mari ca atât angajatorul cât şi candidaţii să fi învăţat la aceeaşi facultate, de la aceiaşi profesori. Aşa că recomandările semnate de aceştia dau greutate CV-urilor goale ale tinerilor absolvenţi.
Un paradox al pieţei muncii este că, deşi tinerii absolvenţi sunt foarte activi pe reţele de socializare, sunt şanse mai mari să îşi găsească o slujbă la târgurile de joburi.
Faţă în faţă cu angajatorii îşi pot expune mai clar îndemânările şi cunoştinţele. Chiar şi aşa contează şi prezenţa pe internet. Pentru că sunt şanse mari ca angajatorul să îţi caute numele pe Google sau pe Facebook după ce ai depus CV-ul. Şi bine ar fi ca rezultatele acestei căutări să nu îl facă să îşi schimbe prima impresie pe care şi-a făcut-o despre tine.
Urmăriți în videoul de mai sus o discuție cu Marius Pănuță, presedintele Asociației Naționale a Recrutorilor, despre piața muncii, dar și despre liniile principale care trebuie urmărite când cineva își caută un job.