Cum să fentezi statul român. Sisteme de irigații și terenuri agricole transformate în afaceri imobiliare
În judeţul Timiş, la Urseni, unul dintre cele mai mari sisteme de irigaţii nu mai e funcţional, chiar dacă în acte, statul ştie că a lăsat infrastructura pe mâna unei asociaţii agricole.
Sub pretextul că sunt agricultori şi că deţin zeci de hectare de terenuri agricole ce trebuie în permanenţă udate, membrii asociaţiei au convins statul român să le fie transferate în mod gratuit sistemele de irigaţie din zonă. Doar că în loc să le întreţină şi să le folosească, membrii asociaţiei au fost interesaţi de bani, dovada că sistemele nu mai există, iar canalul este colmatat.
„Ei ar fi trebuit să presteze și activitatea pentru care a fost creată organizația, activitatea de irigații. Ei, după ce s-au înființat, au trecut la o activitate numită eliberare de avize, pe care le-au eliberat contra-cost. Eliberau avize, tăiau chitanța și nu aveau nicio activitate”, spune Valeriu Soare, de la Corpul de Control al Ministerului Agriculturii.
Practic, în loc de agricultură, membrii asociaţiei s-au apucat de imobiliare.
Oricine a vrut să îşi construiască o vilă în această zonă a trebuit să ceară şi acordul asociaţiei, doar că permisiunea scrisă se obţinea în schimbul a zeci de mii de lei, arată un raport al Corpului de Control.
Iar ilegalităţile sesizate de Corpul de Control nu se opresc aici.
„În locul staţiei de pompare a apărut un restaurant construit ilegal, i-am aplicat o amendă şi i-am cerut să intre în legalitate”, afirmă Ioan Sorincău, primarul comunei Moşniţa.
Transformarea radicală e confirmată şi de localnici.
„Acum e o vilă, are restaurant înăuntru, au sală de nunţi”, spune un localnic.
Proprietarul sistemelor de irigație are însă o altă versiune.
„Sistemele alea vechi din 1982 nu au fost funcţionale şi nu mai funcţionează. Acum e depozit de cereale. Le-am făcut nunţi la copiii mei, din fonduri proprii”, susține Valentin Ciuruţ, proprietarul sistemului de irigaţie de la Urseni.
La 30 de kilometri distanţă, povestea se repetă. Nici sistemele de irigație din Bazoşu Vechi nu şi-au păstrat destinația inițială. Ce nu au furat hoții a fost transformat într-o pescărie, iar sute de hectare de teren au rămas neirigate.
Un angajat al pescăriei ne explică cum a fost posibilă transformarea radicală.
„El a concesionat pe 99 de ani. După ce a intrat aici a desfiinţat tot: motoare, staţiile astea de sus, care cuplau motoarele. Aici au fost nouă motoare. Tot s-a dus. Cu macaraua le-au încărcat”, spune angajatul.
Conform statisticilor, în judeţul Timiş, înainte de Revoluţie existau 800 de kilometri de sisteme de irigaţii, însă, la ora actuală, doar 50 mai sunt funcţionali.
În urma verificărilor, s-a stabilit un total de 3.000 de hectare de teren care au rămas neirigate, lucru ce a adus prejudicii atât agricultorilor, cât și bugetului de stat.
Membrii comisiei care fac verificări au dispus ca membrii asociației de agricultori să le returneze toți banii celor care au plătit pentru a-și ridica vile pe terenurile pe care se află instalațiile de irigații. Sumele sunt importante: între câteva mii și câteva zeci de mii de lei.
De asemenea, se vor face verificări și la agenția de cadastru și de publicitate imobiliară pentru a se vedea felul în care a fost posibilă intabularea restaurantului pe terenul statului, într-o clădire în care funcționau motoarele și pompele instalației de irigații.
În urma rezultatelor, Ministerul Agriculturii are două variante. Prima este să ceară DNA să facă verificări, cea de-a doua este să dea în judecată asociația de agricultori.
În Capitală, o treime din terenul arabil de la periferie a fost scos din circuitul agricol
Multe din terenurile arabile din apropierea marilor oraşe au fost scoase din circuitul agricol şi în loc de ferme au fost ridicate vile sau case de vacanţă. Aşa se face că, în ultimii 23 de ani, doar în Capitală, numărul caselor construite la periferie s-a dublat.
Peste o treime din cele 107.000 de hectare de teren agricol din jurul Capitalei au fost transformate în terenuri cu miză imobiliară.
De exemplu, în Pipera, în plin câmp, pe un teren agricol, a fost construit un ansamblu rezidențial și unele case sunt încă în construcție. În această zonă, în perioada de boom imobiliar din 2008, un metru pătrat de teren a ajuns să coste chiar și câteva sute de euro.
De altfel, în ultimii ani au fost construie în zone precum Pipera, Corbeanca sau Buftea ansambluri rezidențiale.
Pentru a trece un teren din circuitul agricol în teren imobiliar trebuie să aveți un extras de carte funciară, acte de cadastru și avize de la Ministerul Agriculturii și de la Agenția de Îmbunătățiri Funciare.
În ultimii ani, România a pierdut 1,2 milioane de hectare de teren arabil
Nu numai cartierele moderne au rupt o felie mare din terenurile destinate agriculturii, dar şi producătorii de energie verde.
Peste un milion de hectare de teren arabil a pierdut România din 2007 până în 2010, aşa că suprafaţa arabilă mai măsura doar opt milioane de hectare, la ultimul recensământ agricol. Când e vorba de terenuri, evident, nimic nu se pierde, totul se transferă. Suprafaţa lipsă a fost scoasă din circuitul agricol ca să găzduiască proiecte imobiliare.
Astfel, a scăzut şi numărul exploataţiilor agricole, sub cifra de patru milioane. Vorbim de exploataţii mici, de doar 3,45 de hectare, în medie. Iar tendinţa se va accentua, spun experţii. În ultimii ani, multe dintre terenurile agricole au fost reorientate către amenajarea de parcuri eoliene şi fotovoltaice.
O mare parte din răspundere la aparţine proprietarilor de terenuri, care nu au bani şi le lasă nelucrate. Ţara noastră are acum aproape 900.000 de hectare lăsate de pârloagă - o cifră totuşi în scădere, faţă de anii anteriori.
Suprafaţa de teren arabil
2007: 9,42 milioane de hectare
2010: 8,30 milioane de hectare
Evoluţia exploataţiilor agricole
2002: 4,48 milioane
2010: 3,85 milioane
Suprafaţa agricolă nelucrată
2010: 896.000 hectare
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
