Video Cristian Popa (BNR): Am observat că ne învârtim în jurul cozii. Sursa inflației este energia, iar suprataxarea nu încurajează oferta
Inflația în România ar fi fost mai mare, dacă nu exista schema de plafonare a prețului la energie, pentru că sursa inflației este energia. Pe de altă parte, problema prețului la energie vine din faptul că nu există destulă ofertă și de aceea, producătorii ar trebui încurajați să găsească mai multe soluții cu care să vină în întâmpinarea cererii. Ideea de a le lua tot profitul (suprataxarea) nu merge în acest sens, a declarat, joi seara, la Digi24, Cristian Popa, analist economic și membru în Consiliul de Administrație al BNR. Expertul crede că este posibil ca Banca Centrală să mai crească pe viitor dobânda de referință, dar în același timp, va continua să susțină cursul leului.
„Din păcate, am observat că ne învârtim în jurul cozii când când vorbim de acest subiect (prețul energiei - n.r.) și spun foarte direct: nu există discuție serioasă despre inflație fără să vorbim despre prețurile la energie. Sursa inflației este energia. Vreau să spun foarte, foarte răspicat că acolo e problema. Și cifrele sunt următoarele: peste jumătate din creșterea inflației vine din energie - 5,4 puncte procentuale impact direct prețul energiei pe factură și 1,9 puncte procentuale impact indirect prin creșterile prețurilor la alimente și la toate cele. Prețurile mai mari la energie rămân factorul dominant care stă în spatele inflației. Și nu putem să vorbim de inflație fără a spune ce se întâmplă în piețele energetice. Este un șoc exogen. Cum ne putem noi lupta cu acest șoc exogen ca bancă centrală? Foarte greu, pentru că băncile centrale nu produc gaze. Așa cum banii nu sunt răspunsul la orice în viață, nici politica monetară nu este răspunsul la orice problemă a societății, fie că sunt lanțurile de aprovizionare, fie că sunt piețele energetice, fie că sunt microprocesoarele. Încă nu mi-a explicat cineva - nimeni, de fapt - cum prin nivelul dobânzilor am putea noi rezolva aceste probleme. Problema vine din piețele de energie. Ce am făcut noi și ce putea BNR să facă - să contrabalanseze aceste lucruri, să țină cursul, să asigure stabilitatea relativă a cursului și asta a făcut. Și ce-am observat este că nu avem o încă o sursă de inflație. Ar fi fost o presiune inflaționistă suplimentară ca atunci când s-a scumpit prețul în dolari sau euro să se mai scumpească și din cauza cursului”, a arătat Cristian Popa.
BNR reacționează la acuzele lui Florin Cîțu: „Când era să acționăm?”
El a reacționat astfel la acuzele - aduse în special de fostul premier Florin Cîțu - că BNR trebuia să acționeze mai repede ca să stopeze inflația.
„Când era să acționăm? În mijlocul pandemiei, când era virusul, când toată lumea avea problema cu virusul, când toate economiile sufereau, era atunci momentul să creștem dobânzile? A venit foarte repede acest șoc. E foarte ușor să te uiți în spate să spui trebuia cu 2 luni mai devreme sau cu 5 luni mai devreme. Să nu uităm că eram în pandemie. Să nu uităm că toate guvernele lumii și toate băncile centrale ale lumii creau bani, împrumutau bani și cheltuiau bani susținând. A avut loc creație monetară și îndatorare a guvernelor pentru a sprijini economiile. Asta s-a întâmplat peste tot în lume. Nu credem, nu, nu credem că am întârziat. Am luat măsurile atunci când s-au impus”, a arătat expertul BNR.
Cum va evolua inflația?
El crede că inflația este aproape de nivelul maxim, deși o prognoză exactă este greu de făcut, pentru că prețurile alimentare „au o dinamică relativ puternică”. Cristian Popa preferă să rămână precaut. „Suntem relativ aproape, însă date fiind aceste incertitudini foarte mari, cred că suntem aproape, cel puțin temporal, ca număr de luni, suntem foarte aproape (de nivelul maxim al inflației - n.r. )”, a declarat el.
„Anul viitor cred că urmează spre final să intrăm în inflația de o cifră, urmând ca în următoarele 24 luni să ajungem la 2-3 la sută , la ținta noastră. Așa e prognoza oficială. Rămâne afectată de această incertitudine foarte mare, adică e greu să spui cu certitudine orice”, a punctat Cristian Popa.
Analistul a subliniat, pe de altă parte, că prețurile mari la energie afectează cu precădere Europa. „România are norocul că este relativ independentă. Suntem a doua țară ca grad de independență energetică din Europa. Europa suferă mai tare decât noi”, spune Cristian Popa. Însă există și un revers al medaliei: suferința Europei se va răsfrânge și asupra României prin canalul comercial, prin cererea externă. „Această cerere agregată începe să reacționeze la șocul de pe ofertă. Oamenii încep să își pună problema: voi plăti factura, deci voi consuma mai puțin din alte lucruri”, a arătat Cristian Popa.
Cristian Popa: „Să nu sugrumăm atât de tare producătorii”
Pe de altă parte, întrebat dacă vede riscuri în aceste plafoane, subvenții, compensații pe care guvernul le face în această perioadă pe componenta de energie, expertul a recunoscut că inflația ar fi fost mai mare, dacă nu exista schema de plafonare. „Însă, pe partea cealaltă, eu, ca economist, ca persoană care gândește liberal, cred că ar trebui să ne uităm și la partea de ofertă, să nu sugrumăm atât de tare producătorii, încât să nu mai fie interesant să producă. Problema nu cred că sunt banii. Problema este că nu sunt destule gaze, că nu e destulă energie. Ar trebui să încurajăm oferta, să susținem producătorii să găsească soluții: panouri solare, baterii, butelii de gaz, nu știu, nu sunt expert în energie, dar eu cred că ar trebui să îi susținem, să vină cu soluții pentru problema noastră: nu avem energie. Nu cred că această idee de a le lua tot profitul (suprataxarea) încurajează, până la urmă, oferta”, este de părere Cristian Popa.
„În acest moment trebuie măsuri pe partea ofertei, pentru că acolo este problema. Șocul energiei reduce oferta. Cererea rămâne relativ ridicată. Dacă e cerere mai multă, căutând aceeași ofertă, cresc prețurile. Avem două variante: fie se găsesc soluții pe partea ofertei, fie este redusă cererea. Băncile centrale acționează pe partea cererii. Pe partea ofertei este problema. Noi spunem că acolo trebuie acționat, pentru că de acolo vin lucrurile”, a explicat analistul economic, membru în Consiliul de Administrație al BNR.
BNR ar putea crește și mai mult dobânda de referință, dar nu face „politica pumnului în nas”
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022. Asta, după ce în iulie, ridicase nivelul dobânzii de politică monetară cu un punct procentual, depășind așteptările economiștilor: de la 3,75% anterior la 4,75% pe an.
Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al BNR este prevăzută pentru 5 octombrie. Întrebat dacă BNR a atins limita în ceea ce privește creșterea dobânzilor sau este posibil să mai vedem creșteri ale ratei în continuare, Cristian Popa a confirmat că ar mai putea avea loc creșteri, însă a subliniat că acestea vor fi graduale, nu vor veni ca un șoc.
„Luăm măsuri de peste un an. Băncile centrale acționează asupra acestor agregate, asupra cererii agregate, nu pot acționa asupra unui singur individ, asupra unui singur sector. Nu avem o altă dobândă pentru consumatorii de energie sau pentru producătorii de energie, avem o singură dobândă pentru toți. De aceea acționăm asupra acestei cereri agregate. Luăm măsuri de mult timp. Vom avea o ședință pe 5 octombrie. În general, nu mă sfiesc să împărtășesc opinii personale în ceea ce privește deciziile, însă vedem o incertitudine foarte, foarte, foarte ridicată. S-ar putea să fie cazul să nu fi terminat încă cu această politică de normalizare, însă Consiliul se va pronunța pe 5 octombrie. Refacem constant calculele și evaluările, lucrăm cu foarte multe date și trebuie să facem aceste calcule”, a arătat Cristian Popa.
Întrebat dacă anticipează și dacă crede că ar fi utilă BNR-ului o politică de creștere a dobânzii în perioada următoare, Cristian Popa a răspuns: „Probabil, însă aș vrea să menționez acest lucru: mă întrebați dacă au început prea târziu măsurile. S-a preferat gradualitate. Domnul guvernator spune în felul următor: nu facem politica pumnului în nas, nu vă surprindem peste noapte - era 1 la sută dobânda, de mâine e 10. S-a preferat această gradualitate. Cred că va rămâne gradualitatea. Nu vom surprinde cu măsuri foarte drastice, însă e posibil să mai trebuiască să aplicăm”, a spus expertul.
La cât ajunge euro?
Întrebat de ce dolarul a ajuns mai scump decât euro, Cristian Popa a explicat că este vorba despre politici monetare. „Banca Centrală a Americii, Fed, a început să crească dobânzile mai repede decât Banca Centrală Europeană. Și Banca Centrală Europeană a surprins cumva piețele cu o creștere de 75 de puncte de bază. Au venit și ei. Și-au dat seama că trebuie să demareze. Au oprit și achizițiile de titluri de stat. Au început să crească și dobânzile, pentru că nimeni în această lume nu are alt medicament decât creșterea dobânzilor. Însă Banca Centrală Europeană a început mai târziu. A avut o încredere mai mare că inflația va fi mică. Nu a fost, iar acum trebuie să prindă din urmă. Însă americanii, când vine vorba de creștere a dobânzilor, sunt mai agresivi și dolarul are un randament mai bun”, a spus Cristian Popa.
Întrebat dacă euro va ajunge 5 lei anul acesta, analistul a declarat că nu comentează în privința nivelului. „Ce pot să vă spun este că această politică de susținere a stabilității cred că va continua. A fost o ancoră importantă, cred că rămâne o ancoră importantă. În România, avem o rată de transmisie foarte puternică a cursului în multe alte prețuri - mașini, case, facturi la utilități, chirii - și de acolo și atenția noastră”, a adaugat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR.
