Combustibilii reprezintă jumătate din cheltuielile unei companii aeriene. Dar cu toate că preţul kerosenului a scăzut cu 40% doar în ultimul an, biletele nu s-au ieftinit atât de mult. Asta şi pentru că multe companii aeriene au costuri mari din contractele de hedging. De pildă dacă o companie şi-a făcut un contract la 50 sau 60 de dolari pe baril, este ca şi cum ar consuma carburant la acel cost. Chiar dacă cotaţiile sunt sub, prin contract companiile sunt obligate să acopere diferenţele faţă de preţul din piaţă. De exemplu, una dintre cele mai mari companii aeriene din lume, Singapore Airlines s-a asigurat la 116 dolari pe baril. Abia în martie va cumpăra kerosen la actualul preţ al pieţei, de 44 de dolari pentru un baril. În Statele Unite, o altă mare companie aeriană, Delta Airlines, a pierdut 1,2 miliarde de dolari din cauza contractelor de hedging neinspirate.
Aceste date arată că, de fapt, nici un mare operator din industrie nu a mizat pe o reducere agresivă a cotaţiilor.
În Europa, cei doi giganţi aerieni Air France şi Lufthansa au avut o strategie mai bună şi au început să-şi cumpere kerosenul în tranşe mai mici şi mai dese astfel încât să profite constant de preţurile în scădere. Sperau ca această reducere a cheltuielilor le va ajuta să îşi crească profitul în condiţiile în care companiile aeriene din Europa au o rentabilitate a afacerilor de aproape trei ori mai mică decât cea din Statele Unite.
Însă, pentur Air France, Lufthansa şi alte companii aeriene de linie, petrolul ieftin s-a dovedit a fi până la urmă un dezavantaj strategic. La actualul preţ al keorsenului, companiile low cost au mai mult spaţiu de manevră şi deja au început să lanseze oferte speciale. Piaţa aeriană din Europa este în pragul unui război al preţurilor, care se vede foarte bine chiar şi în România.
Air France şi Lufthansa au încercat să se pregătească de lupta aruncând în joc propriile lor divizii low-cost. Însă sindicatele nu au fost de acord. Încercarea Lufthansa de a promova divizia Eurowings a fost întâmpinată cu o serie întreagă de greve. La Air France reacţia a fost şi mai violentă. Planul de extindere a diviziei Transavia a fost amânat după ce angajaţii furioşi au rupt la propriu cămăşile managerilor.
Acum, companiile aeriene tradiţionale din Europa au de ales. Fie îşi sacrifică şi mai mult profitul în încercarea de a menţine cota de piaţă cu bilete mai ieftine. Fie îşi păstrează oferta neschimbată şi cu riscul de a pierde pasageri în faţa companiilor low cost.