Guvernul vrea să facă publice numele firmelor care nu au respectat termenele şi condiţiile din contractele semnate cu statul, urmând ca acestea să aibă un cazier de care se va ţine cont ulterior, a afirmat miercuri premierul Mihai Tudose, la o conferinţă susţinută la Ministerul Transporturilor.
”Vom alcătui un cazier al firmelor care nu au respectat contractele. Sunt firme care au nenorocit proiecte. (...) Numele lor va fi făcut public”, a afirmat Tudose.
La rândul său, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a afirmat că i-a dat premierului o listă cu 14 firme care nu au respectat contractele semnate.
”I-am dat premierului lista cu cele 14 firme. Lista va fi trimisă la Agenţia pentru Achiziţii Publice (ANAP), iar aceste firme ar putea să nu mai poată participa la licitaţii pentru proiecte din infrastructură în următorii doi ani”, a declarat Cuc.
Ministrul a afirmat că instituţia va lua măsuri pentru a rezolva problemele cauzate de firmele care depun foarte des contestaţii şi care, astfel, blochează sau întârzie foarte mult proiectele de infrastructură.
Cât de fezabilă este lista
Există însă câteva probleme privind astfel de liste negre și aplicabilitatea acestora. Una dintre acestea este faptul că dacă se ține cont de acestea s-ar putea ca România să rămână fără constructori de autostrăzi. Spre exemplu Astaldi, firmă care are în prezent numeroase contracte în România a fost în anii 2000 în centrul unui scandal privitor la repararea autostrăzii București-Pitești, fiind parte a consorțiului Federici Astaldi Todini (FAT).
Firma Salini Impregilo nu numai că a realizat lucrările de proastă calitate de pe autostrada Sibiu Orăștie, lotul 3, dar are în lucru încă un tronson de autostradă între Lugoj și Deva.
Poate cea mai importantă cauză pentru care măsura nu va funcționa este aceea că ideea unei liste negre nu va fi agreată de către Comisia Europeană. Instituția va considera că o astfel de listă restrânge dreptului legal al unei firme de a participa la o procedură de achiziție. O firmă poate fi exclusă de la o achiziție publică doar dacă a fost condamnată pentru corupție, aceasta fiind practica mondială. Oricând o firmă va putea chema România în judecată sau va depune o plângere la Comisia Europeană invocând faptul că motivul excluderii sale este doar o dispută contractuală judecată de instanțe.
Razvan Cuc nu este singurul care a invocat înființarea unie liste negre a constructorilor. În urmă cu trei ani, premierul Victor Ponta cerea punerea firmelor care nu se achită de sarcinile lor pe o listă neagră. Acestea urmau “să nu mai primească nici un contract cu statul român”.
În 2014 un proiect de lege propunea o listă neagră a constructorilor care în contracte anterioare nu și-au plătit subcontractorii. Nici măcar o astfel de inițiativă, binevenită în condițiile în care multe firme locale au falimentat după ce nu au fost plătite de constructori pe lucrările efectuate, nu s-a transformat în lege