Într-adevăr, anul trecut, am înregistrat o creștere economică de 7%. Și PIB-ul României a crescut cu 86 miliarde lei, iar cifra de afaceri înregistrată la nivel național a depășit 1300 miliarde lei. Salariul minim pe economie a crescut în 2017 de la 1.250 lei la 1.900 lei. Anul trecut, s-au înregistrat creșteri salariale în toate sectoarele: sănătate, învățământ, ordine publică, administrație etc, spune deputatul independent Remus Borza.
7 milioane de români trăiesc în risc de excluziune socială
Cu toate acestea, 37% din români, adică peste 7 milioane, trăiesc în risc de excluziune socială. 50% din copiii noștri, adică două milioane, trăiesc în sărăcie. România ocupă primul loc în Europa la mortalitate infantilă, cu nouă decese la o mie de nou născuți, dublu față de media europeană. România este pe primul loc și la mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare, de infecțiile nosocomiale și intraspitalicești.
Am sacrificat investițiile pentru a crește salariile
Cum am fructificat creșterea economică câtă vreme România a înregistrat în 2017 un deficit bugetar de 24 miliarde lei, un deficit de balanță comercială record de 12,5 miliarde euro, o datorie externă record de 94 miliarde euro? Creșterea economică s-a dus preponderent în salarii și pensii, care, la rândul lor, au stimulat importurile cu consecința creșterii deficitului de cont curent. Doar în salarii acordate personalului din sectorul bugetar și în pensii s-au acordat în ultimii doi ani majorări de 10 miliarde de euro. În 2018, din venituri estimate de 280 miliarde lei, salariile sectorului bugetar și pensiile totalizează 179 miliarde lei. Mai rămân puțin, spre deloc, bani pentru investiții.
Autostrada Pitești – Sibiu costă 1,6 miliarde de euro. Cu majorările salariilor din sectorul public din ultimii doi ani, s-ar fi construit șase autostrăzi, precum cea de la Pitești la Sibiu. În ultimii doi ani de zile, am sacrificat investițiile pentru a crește salariile. În 2017, am consemnat cel mai redus volum al investițiilor din ultimii zece ani, doar 26 miliarde de lei, mai puțin decât pe vremea tehnocraților, în 2016, când cheltuielile de capital au înregistrat 29 miliarde lei. Să nu mai vorbim de valorile înregistrate pe capitolul investiții în 2015, de 41 miliarde lei, sau 2014, 32 miliarde lei.
E o vorbă în popor: gura păcătosului adevăr grăiește. Și grăita premierul nostru de la tribuna Parlamentului. Majorările salariale în sectorul public, în 2017, au crescut cu 22%, față de doar 10% în sectorul privat. Evident, vorbim de o măsură populistă, imorală și discriminatorie. Plusvaloarea se generează în mediul privat. Sectorul public trebuie restructurat și eficientizat. Majorând veniturile salariale fără o corelație cu randamentul și productivitatea muncii, n-ar trebuie să mai fim surprinși de creșterea explozivă a inflației, care a atins în februarie 2018 un nivel record 4,7% sau de creșterea ROBOR, care a ajuns la 2,10% la trei luni și la 2,42% la șase luni.
Lipsa de coerență, viziune și asumare în actul de guvernare se vede cu prisosință în rezultatele primelor două luni. Un deficit bugetar de 5,9 miliarde lei, reprezentând 0,6% din PIB. Anul trecut, de exemplu, la primele două luni, România a consemnat un excedent bugetar de 397 milioane lei. Trebuie să prioritizăm investițiile, trebuie să reformăm și să eficientizăm instituțiile statului și marile sisteme publice. Doar așa vom putea supraviețui crizei care bate la ușă.
Sursa: remusborza.ro