Cea mai mare achiziţie din ultimul deceniu: Shell preia British Gas
Contextul actual de pe piaţa petrolului este cel care încurajează astfel de afaceri. Preluarea British Gas de către Shell poate fi doar un început într-o perioadă de consolidare a industriei, care să aducă reduceri de costuri la nivelul noului grup format. Atâta vreme cât preţul ţiţeiului este la un nivel redus, dezvoltarea organică, investiţiile în noi exploatări nu mai sunt prima opţiune.
Atunci creşterea afacerilor se face prin achiziţii, facilitată de faptul că marile grupuri petroliere au rezerve majore de bani strânse din perioada în care petrolul era scump. Deja în mai puţin de un an de la căderea preţurilor, grupul de servicii petroliere Halliburton a cumpărat rivalul Backer Hughes cu 35 de miliarde, spaniolii de la Repsol au dat mai bine de 8 miliarde pe Talisman Energy, iar ExxonMobil trimite semnale că se pregăteşte pentru o achiziţie de proporţii.
Este istorie repetată. La finalul anilor 90, atunci când barilul de petrol era foarte ieftin, 12 dolari, industria a cunoscut fuziuni la foc automat. BP s-a umflat în 1998 când a fuzionat cu Amoco.
Un an mai târziu s-a format şi actualul grup ExxonMobil, din fuziunea celor două grupuri, ambele rupte din vechiul Standard Oil a lui John D. Rockefeller. Tot la finalul anilor 90 Chevron a fuzionat cu Texaco, iar Total a cumpărat Petrofina şi Elf.
Portofoliul solid al britanicilor i-a pus de mult timp în vârful listei Shell pentru posibile achiziţii. Preţul de 70 de miliarde de dolari e practic cu 50% mai mare decât valoarea curentă a producătorului britanic, dar de fapt Shell plăteşte preţul pe care compania îl avea în urmă cu un an. Din iunie 2014, valoarea de piaţă a BG a plonjat cu aproape o treime, iar operaţiunile de explorare ale companiei au devenit mult mai costisitoare şi riscante. Shell îi va plăti pe acţionarii BG atât în numerar, cât şi în acţiuni. După fuziune, deţinătorii de titluri ale grupului britanic vor avea 19% din compania nou formată.
După preluare, Shell va avea o valoare de piaţă de aproape 250 de miliarde de dolari, dublu faţă de BP.
Shell a făcut această preluare cu ochii mai ales la un segment de piaţă- gazele lichefiate. Cu strategii pe termen lung, aici se bat mai marii pieţei energetice. Inclusiv Chevron pariază că gazele lichefiate vor avea un rol important în economie odată ce vor fi căutate alternative la surse de energie foarte poluante precum cărbunele. Preluarea grupului BG îi pune pe cei de la Shell în poziţia de lideri ai acestei pieţe si le dă acces la un proiect uriaş de gaze lichefiate în Australia dar şi la zăcăminte de gaze în africa şi de petrol în apele Braziliei. Shell deja are o prezenţă semnificativă pe piaţa gazelor lichefiate.
Shell nu mai este prezentă în România de ceva vreme, iar experienţa grupului aici a fost cel puţin nesatisfăcătoare. A vândut în 2004 benzinăriile către MOL. A ales un moment prost să plece. Tocmai când se încheia privatizarea Petrom iar piaţa începea să scape de preţurile dictate de guvern. Plafonarea preţului, prin intermediul poziţiei dominante a Petromului de stat a fost motivul pentru care Shell a părăsit România.
Grupul anglo-olandez a mai pierdut 70 de milioane de dolari în România la mijlocul anilor 90. Atunci a căutat resurse în câteva perimetre din Transilvania, însă fără niciun rezultat... doar bani pierduţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
