Business Club. Un nou model economic: Taxe mai mari pe resurse și mai mici pentru muncă

Acord politic semnat de PSD-PNL-UDMR-minorităţi. Crin Antonescu, anunțat oficial candidatul coaliției

Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Marcel Ciolacu

Prima declarație a lui Ciolacu după ce a fost desemnat premier

Lista miniștrilor din noul cabinet

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

„Într-un viitor nu prea îndepărtat va începe un nou model economic, în care pentru a cruţa resursele care sunt şi vor fi tot mai puţine, ţările vor fi nevoite să ridice foarte mult impozitele pentru consumul de resurse şi să coboare tot atât de mult impozitele pentru, pe muncă, pentru a stimula creativitatea, hărnicia, performanţa”, spune Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Ţările mari vor trece la un astfel de sistem, pentru că vor avea nevoie de cercetări, dar şi de produse bine făcute.

„Dacă noi nu vom face asta, vom rămâne şi mai în urmă”, crede Adrian Vasilescu.

Taxele mici pe muncă, considerată drept resursă regenerabilă, stimulează crearea de locuri de muncă şi creşte competitivatea, susţine un cercetător elveţian.

„O politică de taxare care se poate susţine pe viitor, adică netaxarea muncii, ca resursă regenerabilă, este o pârghie importantă pentru accelerarea dezvoltării unei economii, cu efecte pozitive asupra celor trei piloni - economie, mediu înconjurător şi bunăstare socială, locuri de muncă”, spune Walter Stahel, cercetător în domeniul afacerilor durabile.

În prezent, energia este risipită, iar munca nu este suficient de bine folosită. Trei sferturi din energia necesară fabricării unui produs este folosită în producerea materiilor prime şi doar un sfert în producerea bunului ca atare. În cazul forţei de muncă, situaţia este pe dos: trei sferturi este angajată în fabricarea de bunuri şi doar un sfert în cea a producţiei de materii prime.

Soluţia viitorului ar fi o economie circulară, în buclă, în care produsul este refolosit şi nu pur şi simplu aruncat la gunoi ca acum. În economia circulară, optimizarea este cuvânt de ordine pentru gestionarea stocurilor, menţinerea valorii, calităţii şi performanţei materialelor şi bunurilor. Teoria este simplă: viaţa produselor trebuie prelungită cât mai mult, prin refolosire, reciclare sau reparare.

Potrivit unui raport al Fundaţiei Ellen MacArthur din Londra, din 2012, proiectarea şi folosirea de bunuri durabile, precum maşini, electrocasnice, telefoane mobile, în concordanţă cu principiile economiei circulare, ar putea genera fabricanţilor europeni economii de 630 de miliarde de dolari pe an la nivelul lui 2025.