BUSINESS CLUB. Statele Unite au depășit criza. Ce măsuri au luat americanii

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Mai apar date mai puțin zglobii, dar, în principiu, economia de peste Ocean s-a stabilizat, merge în sus și va accelera. Iar diferenâța față de alte națiuni va crește.

În centrul acestui peisaj al revenirii economice a Americii este Rezerva Federală, banca centrală de peste Ocean. De la primele semne ale crizei, șeful FED, Ben Bernanke, a cântărit bine situația și a luat măsuri rapide. A pompat bani în economie cu nemiluita. Și-a atras critici pentru tipărirea de bani, dar o confirmare a politicii sale au fost decizii ale Băncii Centrale Europene de pe parcursul anului trecut de a adopta o politică similară, cumpărarea de obligațiuni anunțată de șeful BCE, Mario Draghi, după ce alte acțiuni au dat greș în lupta cu criza datoriilor suverane.

Banii ieftini aruncaţi de rezerva federală au umflat bursele. Din cauza neîncrederii, fondurile nu s-au dus profund în economie, iar băncile şi fondurile de investiţii au cumpărat active iar pieţele de capital creşteau chiar în perioade când economia nu dădea motive. Efectul a fost intens criticat pentru că el îmbogăţea o categorie restrânsă, în timp ce americanul de rând ducea greul şomajului şi producţiei în scădere. Era însă doar o fază.

Însă autorităţile americane nu s-au limitat la a genera lichiditate. FED-ul şi Trezoreria a forţat, au salvat bănci şi mari grupuri, dar le-au forţat să se restructureze prin teste de stres și noi reglementări.

Sistemul bancar american poate rezista unor şocuri de tipul Lehman Brothers. În acest moment, corporaţiile americane au rezerve financiare de peste 1.600 de miliarde de dolari.

Populaţia nu a fost uitată. Printr-o serie de măsuri de relaxare fiscală, care acum dispar, a fost ajutată. Dar consumatorul în sine a procedat inteligent. A folosit banii suplimentari pentru a-şi reduce nivelul datoriei şi pentru a face economii. Gospodăriile americane şi-au redus nivelul datorie cu 15 la sută şi, în circa doi ani, poate ajunge la un nivel sustenabil. În cei patru ani de după căderea Lehman Brohters, economia americană s-a aşezat. Acum are perspectiva creşterii.

Politica rezervei federale a fundamentat revenirea, dar tot ea poate genera o nouă criză. Bula imobiliară a fost generată de politica Rezervei Federale după atacurile de la 11 septembrie 2001.

Banii ieftini şi accesul la credite pentru oricine a explodat cu un vârf în 2008. Există pericolul ca scenariul să se repete, cu toate că acum au fost şi câteva reforme.

Revenirea Americii s-a făcut, totuşi, cu un sacrificiu: creşterea deficitului bugetar şi a datoriei publice. Şi în acest moment statul nu mai poate fi solvabil decât prin tipărirea de bani.