BUSINESS CLUB. Petrolul, pierdut în prognoze

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Prea mulţi analiști din marile bănci de investiţii au mers pe o scădere abruptă a petrolului și au fost apoi nevoiţi să-și pună cenușă în cap. De la estimări de 30 de dolari, realitatea s-a dovedit a fi de două ori mai scumpă, la peste 60 de dolari pe baril.

Acum se prognozează și un 75 de dolari pentru finalul de an. Estimările de cerere au crescut cu câteva sute de mii de barili, dar supraproducţia din acest moment, de 1,6 milioane de barili pe zi, tot nu este acoperită.

Strategii moderaţi consideră că ce a fost mai greu pe piaţa petrolului a trecut, însă sunt și rebeli care spun că ar putea exista noi scăderi. Creșterile avute în ultimele luni sunt puse și pe aglomerarea de pariuri pe scădere în prima parte a anului. Și atunci ceva trebuia să cedeze.

Peste tot în lume s-au făcut rezerve uriașe de petrol, însă războiul preţurilor declanșat de Arabia Saudită cu Rusia și cu șisturile americane continuă.

Cotaţiile în acest moment au ajuns la un nivel la care multe exploatări americane redevin rentabile și atunci vor produce în continuare. Există multe semnale care arată că o scădere reală a producţiei în acest an este puţin probabilă.

Majoritatea companiilor energetice și-au făcut contracte la termen pentru a se apăra de fluctuaţii, prin așa-numitele contracte de hedging. Au folosit profiturile făcute din pariurile pe scădere de la început de an, când evoluţia era foarte clară, și și-au asigurat producţia pentru restul anului. Prin urmare, chiar dacă ar exista cotaţii sub preţurile de producţie, primesc diferenţa datorită contractelor.

Scăderea puternică de la început de an a venit în tandem cu raiul dolarului. Cele două cotaţii sunt perfect sincronizate. În ultima vreme însă dolarul a fost în recul și acest lucru s-a văzut și în evoluţia ţiţeiului.

Însă de aici lucrurile se complică. Petrolul mai scump a ajutat zona euro să îndepărteze spectrul inflaţiei în aprilie. Dacă dolarul reintră pe creștere - și este posibil, pentru că datele de pe piaţa muncii încep iarăși să fie bune -, atunci petrolul se va ieftini și pot crea iarăși probleme de preţuri în Europa.