BUSINESS CLUB. Industria textilă, în dificultate din cauza creşterii salariului minim

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Creşterea salariului minim brut cu 350 de lei în doar doi ani şi jumătate a însemnat automat şi o creştere substanţială a cheltuielilor pentru companiile care lucrează cu forţa de muncă foarte ieftină. Afectată puternic a fost industria textilă, mai ales fabricile de confecţii care lucrează în lohn pentru mărci occidentale mari.

Atât Conted Dorohoi, care produce haine Zara şi Massimo Dutti, cât şi producătorul de cămăşi Braiconf Brăila au anunţat o scădere a numărului de angajaţi cu peste 5% în primul semestru al acestui an. Dar, în cazul ambelor companii de confecţii, cheltuielile totale cu personalul au fost în creştere cu peste 2%.

Conted şi Braiconf sunt listate la bursă, aşa că rapoartele lor financiare apar mai repede. Celelalte companii din industria textilelor nu şi-au publicat încă rapoartele, dar resimt presiunea creşterii salariului minim, mai ales dacă lucrează pentru piaţa internă.

„În momentul în care nu ai comenzi la export şi încerci să lucrezi pe piaţa internă, unde puterea de cumpărare ştim cu toţii care este, bineînţeles că pun o presiune foarte mare salariile”, spune Mihai Păsculescu, vicepreşedintele Patronatului Industriei Textile.

Cheltuielile suplimentare cu forţa de muncă din fabricile româneşti de textile nu pot fi pasate mai departe marilor companii vânzătoare de haine precum H&M sau Inditex, proprietarul Zara. Deşi au interesul să lucreze cu fabricile din România pentru a aduce mai repede noile colecţii în magazinele occidentale, marile grupuri se uită înainte de toate la preţ. Dacă hainele cusute în România devin brusc mai scumpe, proprietarii mărcilor străine vor căuta colaboratori în ţări mai ieftine.

Totuşi, pentru fabricile româneşti de confecţii, salariile mici care le-au adus contracte cu marile mărci occidentale au fost în acelaşi timp o piedică în calea extinderii. Industria textilă a fost considerată multă vreme sub potenţial din cauza unui deficit acut de forţă de muncă.

Anul trecut, fabricile de confecţii aveau 137.000 de angajaţi, un minim record în condiţiile în care în 2002 aveau aproape 350.000 de angajaţi. Unele companii româneşti din industria textilă au făcut disponibilizări pentru a face faţă concurenţei cu fabricile din Asia. Însă multe altele nu reuşesc să ocupe toate posturile scoase la concurs deoarece salariile sunt considerate prea mici, chiar şi de şomeri, pentru condiţiile din fabrici. Altele, ceva mai aventuroase, se îndreaptă către est, spre Republica Moldova.

Acum, odată cu majorarea salariului minim, interesul pentru slujbele din industria textilă ar putea creşte. Însă creşte şi riscul ca unele contracte de lohn să fie pierdute.

Există oricând alternativa producţiei pe cont propriu. Însă firmele au nevoie de designeri vestimentari buni, iar multe dintre ele nu şi-i permit, precum şi de o reţea de distribuţie asemănătoare cu cea a marilor mărci.