BUSINESS CLUB. Europa divorțează de FMI
Căsătoria din interes între Uniunea Europeană și Fondul Monetar internațional se îndreaptă spre un divorț mai mult sau mai puțin amiabil. Criza a obligat UE și FMI să lucreze împreună, însă tensiunile între cele două entități s-au tot acumulat și a cam sosit timpul ca fiecare să își vadă de drum.
Europenii și FMI nu se mai înțeleg acum nici măcar în ceea ce privește Grecia. Angela Merkel și-a îndulcit discursul la adresa Guvernului de la Atena, în vreme ce Fondul Monetar cere în continuare ca grecii să îndeplinească tot ce li s-a cerut în schimbul celor două ajutoare financiare uriașe pe care le-au primit.
Grecia, mărul discordiei
Guvernul de la Atena are în continuare probleme mari de gestionat. Cele două împrumuturi de urgență pe care le-a primit până acum nu au fost de ajuns, iar datoria publică rămâne mare. Dar, spre deosebire de începutul crizei, Uniunea Europeană poate acum să îi ajute pe greci fără să mai aibă nevoie de ajutorul FMI.
Wall Street Journal susţine că țările zonei euro își regândesc angajamentul față FMI de a şterge o parte din datoria Greciei.
De la Washington, şefa FMI, Christine Lagarde, transmite că nu are nicio îndoială că guvernele europene îşi vor onora angajamentele şi atrage atenţia asupra situaţiei din Statele Unite ale Americii.
„Incertitudinea politică care persistă asupra bugetului SUA, asupra pragului de îndatorare, nu ajută deloc. Închiderea administraţiei este deja destul de gravă, dar eşecul de a ridica pragul de îndatorare ar fi şi mai grav şi ar putea să afecteze serios nu numai economia americană, ci şi economia mondială[, a declarat Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional.
Fondul Monetar Internaţional şi-a scăzut treptat rolul pe care l-a jucat în salvarea ţărilor zonei euro. Exemplul Greciei este lămuritor.
În mai 2010, FMI a participat cu aproape 30 la sută din totalul pachetului financiar de salvare. La al doilea pachet, participaţia a fost mult mai redusă, de circa 12 la sută. În spatele acestor cifre se ascund disensiunile în continuă creștere dintre FMI şi tabăra europeană, reprezentată de Banca Centrală Europeană şi de Comisia Europeană.
Germania, țara care a convins Fondul să intervină cu atâta determinare în criza europeană și-a schimbat, de asemenea, atitudinea.
Comisarul pentru afaceri economice, germanul Olli Rehn, susţine ideea unui mecanism anticriză european, fără FMI. Acelaşi lucru doreşte şi ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble.
Fondul nu vrea să renunţe încă de tot la Europa. A împrumutat sume mai mici în noile acorduri de ajutor financiare, dar şi-a păstrat dreptul de veto.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
