Membrii Guvernului au ajuns la Parlament, unde a fost votat bugetul pe 2017. În discursul său în fața deputaților și senatorilor, premierul Sorin Grindeanu a spus că este un buget echilibrat, care se încadrează în ținta de deficit de 3%.
Bugetul de stat pe 2017 a fost adoptat cu 208 voturi pentru și 105 împotrivă, iar cel al asigurărilor sociale, cu 208 de voturi pentru și 107 împotrivă.
PNL, USR şi PMP au votat împotriva proiectelor de buget.
„Mulţumesc Parlamentului că a adoptat în regim de urgenţă bugetul pe anul 2017. Avem nevoie de acest buget cu toţii. Era nevoie să fie poate votat mai de demult dacă lucrurile s-ar fi desfăşurat într-un calendar normal, şi asta era bine pentru România. Aş vrea să transmit un mesaj de stabilitate pentru investitori şi să reconfirm determinarea Guvernului de a sprijini mediul de afaceri”, a spus Sorin Grindeanu.
„Pentru investiții avem 10 milioane de lei în plus față de anul trecut”, a mai spus premierul.
Cifre cheie ale bugetului
Bugetul este construit pe o creştere a Produsului Intern Brut de 5,2%, cu un deficit fiscal de 3%. Veniturile estimate sunt de 254,1 miliarde de lei, iar 278,1 miliarde vor reprezenta cheltuielile. Rata inflaţiei luată în calcul este de 1,4%, iar rata şomajului de 4,3%.
Criticii proiectului de buget spun că cifra de 5,2% creștere economică este irealizabilă. Cifra a atras și Comisia Națională de Prognoză într-un scandal după ce instituția a estimat o creștere economică similară cu cea luată în calcul la realizarea bugetului. „Scenariul macroeconomic din spatele construcției bugetare apare drept semnificativ mai favorabil decât evaluările anterioare ale Comisiei Naționale de Prognoză. ”O asemenea evoluție este justificată într-o anumită proporție de măsurile nou promovate de guvern însă, date fiind informațiile disponibile la acest moment, Consiliul Fiscal consideră acest scenariu drept optimist și nepotrivit din perspectiva unei construcții bugetare prudente”, a opinat Consiliul Fiscal. Acesta vorbește de „o potențială supraevaluare a veniturilor bugetare, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente, ceea ce este de natură să încline puternic balanța riscurilor în sensul înregistrării în execuție a unui deficit mai mare decât cel proiectat în lipsa unor măsuri corective”.
Acuze privind cheltuieli netransparente
Au existat și critici privind prevederi cuprinse în buget. Unele dintre acestea ar duce la folosirea netransparentă a banilor. Astfel, bugetul Ministerului Dezvoltării, care are în derulare Programul Național de Dezvoltare Locală, are prevăzut la capitolul ”credite de angajament” (pentru programe multianuale) nu mai puțin de 30 de miliarde de lei. În privința utilizării banilor se prevăd derogări de la legile finanțelor publice și responsabilității fiscal bugetare. Sumele vor putea fi mutate între programe, capitole, prin simplu ordin al vicepremierului Sevil Shhaideh.
Disputele au cuprins și alocările serviciilor de informații și Președinției. Faţă de prima variantă a proiectului, Guvernul a majorat sumele alocate Ministerului Apărării, de la 11 miliarde de lei la 16,3 miliarde de lei, echivalent cu 2% din PIB, dar a redus fondurile alocate Serviciului Român de Informaţii (SRI), respectând indicațiile conducerii PSD. La scurt timp după prezentarea primei forme a proiectului de buget, liderul PSD, Liviu Dragnea, a solicitat o reanalizare a actului normativ, cerând, printre altele, scăderea bugetului alocat SRI. Membrii Guvernului s-au conformat și au aprobat un buget de 1,7 miliarde lei, în scădere cu 9,4% faţă de nivelul din 2016. Și Administrația Prezidențială va avea la dispoziție, în 2017, un buget cu 15% mai mic faţă de 2016.
Legea bugetului mai ia în calcul:
Creșterea salariului minim la 1.450 lei, de la 1 februarie
Creșterea pensiei minime la 520 de lei, de la 1 martie
Majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 de lei, de la 1 iulie.