Ambasadorul Germaniei în România, Werner Hans Lauk a făcut o serie de declaraţii despre efectele fraudării licitaţiilor publice în România, un fenomen care cauzează pierderi considerabile bugetului. Domnul ambasador a vorbit despre pierderile cauzate de aceste infracţiuni pentru societatea română, cât şi despre nevoia de îmbunătăţire a sistemului de achiziţii publice din România, mai ales prin îmbunătăţirea legislaţiei.
Nimic nou sub Soare, dar dacă credeaţi că aceste probleme sunt specifice doar României, vă înşelaţi. Multe alte ţări ale Uniunii Europene se confruntă cu probleme similare.
De exemplu, un studiu din 2013 comandat de Comisia Europeană a analizat o serie de cazuri de corupţie legate de achiziţiile publice din opt ţări ale Uniunii Europene, printre care şi România. Conform concluziilor acestui studiu, au fost găsite nereguli în una din trei licitaţii din România, dar această cifră este chiar inferioară celor din Ungaria și Lituania. Este comparabilă cu cele din Italia şi Spania. Doar că, în timp ce în România sunt preferate comisioanele încasate de cei care organizează licitaţiile, în Ungaria şi Italia au fost mai frecvente cazurile de aranjare a licitaţiilor.
La nivelul tuturor celor opt ţări analizate, pierderile cauzate de corupţie în cazul achiziţiilor publice s-au ridicat la între 1,4 şi două miliarde de euro într-un singur an.
De altfel, Comisia Europeană are propriul departament de combatere a fraudelor legate de fondurile europene. Doar anul trecut, acesta a finalizat 250 de investigaţii şi a recomandat recuperarea a 900 de milioane de euro.
Conform Raportului de Activitate al DNA de anul trecut, mai mult de o treime din infracţiunile vizate de procurori au fost legate de fraudarea licitaţiilor publice, precum abuzul în serviciu contra intereselor publice, contra intereselor financiare a comunităţii Europene şi luarea de mită.