Biziday | Ce au învățat economiile lumii la șapte ani de la criză

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

O dată cu Lehman, economiile lumii au avut o oportunitate să reformeze un model care nu avea cum să fie susținut de nimeni și de nimic, cu excepţia injecțiilor artificiale de bani din partea băncilor centrale. Un sistem în care toată lumea a cheltuit, pe credit, nu avea cum să reziste în timp căci, în final, şi guvernele aveau să rămână fără bani. Au trecut şapte ani de la momentul declanşării crizei, iar statele par să nu fi învăţat mare lucru.

„Nimic...Au fost 7 ani în care nu am făcut nimic”, spune Steen Jakobsen, economist-șef la Saxo Bank.

Economiile lumii par să se întoarcă la obiceiurile de dinainte de 2008, lucru complet greşit potrivit analiştilor. Acesta nu este momentul pentru majorări de salarii şi relaxare fiscală, ba din contră.

„Au rupt brațul și apoi au pus un plasture. De obicei îl ții șase săptămâni. La nivel monetar, l-au ținut timp de 7 ani. Muşchiul de sub plasture s-a atrofiat. Și acum înseamnă că trebuie să mergi la sală, să te antrenezi și să fii disciplinat. Adică ultimul lucru pe care orice politician sau chiar piețele îl vor. Întodeauna există argumentul că dacă nu ar fi făcut nimic, ar fi fost mai rău. Eu nu mă pot pronunța. Dar cred că au menținut aceste politici prea mult timp”, adaugă Steen Jakobsen.

Economistul Saxo Bank susţine că sunt mult mai importante în acest moment investiţiile în educaţie şi mai ales în proiectele de infrastructură. Asta pentru că doar aşa poţi crea locuri de muncă şi, prin urmare, să genereze dezvoltare economică sănătoasă.