FMI: România, cea mai mare creștere economică din Europa în 2016 și 2017

FMI a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 0,8 puncte procentuale, la 5%.

Pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare publicat marţi, informează News.ro.

Conform prognozelor FMI, România va înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, urmată de Irlanda (4,9%). Pe ansamblu, Europa va înregistra o creștere economică de 2% iar Europa Emergentă, regiune unde este inclusă și România, va înregistra un avans al PIB de 3,3%, relatează Agerpres.

Fondul anticipa în raportul WEO din aprilie că economia României va avansa în acest an cu 4,2%.

În 2015, economia României a înregistrat o creştere de 3,8%, peste estimările iniţiale, care indicau un avans de doar 3,7%, pe fondul creşterii puternice a consumului, stimulat de reducerea TVA la alimente, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.

În prognoza de primăvară, CNP, instituţie aflată în subordinea Ministerului Finanţelor şi pe care guvernul îşi bazează proiecţiile bugetare şi economice, estima o creştere a economiei cu 4,2%, nivel identic cu estimarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cu cea a Comisiei Europene. 

Revizuirea prognozei vine după ce economia românească a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere de 5,2% în termeni reali faţă de perioada echivalentă din 2015.

FMI prognozează pentru acest an o inflaţie negativă, de -1,5%, dar indicatorul va reveni în teritoriu pozitiv în 2017, preţurile de consum urmând să crească cu 1,7%.

În aprilie, FMI anticipa pentru acest an o inflaţie negativă de -0,4%, iar pentru 2017 de 3,1%.

România va înregistra în acest an un deficit de cont curent de 2% (faţă de 1,7% anticipat în aprilie), care va creşte în 2017 la 2,8% (2,5% estimat în aprilie).

CNP a revizuit la rândul său, puternic în urcare, prognoza de deficit de cont curent, chiar dacă a menţinut estimările privind exporturile şi importurile.

Astfel, CNP estimează că avansul economic peste aşteptări va dezechilibra puternic contul curent al balanţei de plăţi, care va ajunge la un deficit de 3,75 miliarde euro în acest an, echivalent cu 2,2% din PIB, faţă de 1,1% în 2015.

În prognoza de primăvară, deficitul de cont curent era prognozat de CNP la doar 2,63 miliarde euro (1,6% din PIB) în 2016.

În privinţa şomajului, Fondul a menţinut estimările pentru un nivel de 6,4% în acest an şi de 6,2% în 2017.

Ultimul acord al României cu FMI s-a încheiat în toamna anului 2015 fără nicio concluzie, pe fondul nemulţumirilor instituţiei de la Washington  legate de amânarea reformelor structurale.

În luna iunie, FMI a recomandat din nou Guvernului să anuleze sau să amâne măsurile de relaxare fiscală prevăzute pentru 2017. Şeful misiunii FMI în România, Reza Baqir, a spus atunci că măsurile de relaxare fiscală aprobate anul trecut de guvernul român sunt prociclice şi vor genera o creştere a datoriei publice, iar cele care vor intra în vigoare în 2017 vin la un moment în care consumul privat este deja puternic. El precizat că FMI recomandă anularea sau amânarea acestor măsuri.

Codul Fiscal prevede că, de la 1 ianuarie 2017, va fi redusă cota generală de TVA cu încă un punct procentual, de la 20% în prezent la 19%, şi vor fi eliminate supraacciza la carburanţi şi impozitul pe construcţii speciale, cunoscut ca “taxa pe stâlp”.

Deficitul bugetar ar urma să ajungă anul acesta la aproape 3% din PIB, pentru a descreşte uşor, în următorii ani, în calculul guvernului de la Bucureşti.

Comisia Europeană estimează pentru anul viitor un deficit bugetar de 3,4% din PIB, în urcare de la 2,8% în acest an, în timp ce FMI se aşteptă la circa 3,3%. Pentru acest an FMI recomandă un deficit de 2,5% din PIB.

La nivelul economiei mondiale, FMI a menţinut estimările din iulie, referitoare la creşterea din 2016 şi 2017, la 3,1%, respectiv la 3,4%.

Creşterea în economiile avansate va rămâne modestă, de circa 1,6% în acest an şi de 1,8% în cel viitor.

FMI a redus estimarea pentru economia SUA în acest an, de la 2,2% în iulie la 1,6%. Pentru 2017, FMI se aşteaptă la un avans de 2,2% al economiei americane, cu 0,3 puncte sub ritmul aşteptat în iulie.

Pentru economia britanică, Fondul anticipează o creştere de 1,8% în acest an, peste ritmul de 1,7% estimat în iulie. Estimarea pentru 2017 a fost redusă însă cu 0,2 puncte procentuale, la 1,1%.

În cazul zonei euro, instituţia financiară anticipează o creştere de 1,7% în 2016 şi de 1,5% în 2017, cu 0,1% peste ritmul estimat în iulie.

În cazul Chinei, FMI a menţinut prognoza, comparativ cu iulie, la un avans de 6,6% în 2016 şi de 6,2% în 2017.

Instituţia se aşteaptă în cazul Germaniei la o creştere economică de 1,7% (+0,1 puncte) în acest an şi de 1,4% (+0,2 puncte) în 2017, iar în cel al Franţei, la 1,3% (-0,2 puncte) în acest an şi în 2017 (+0,1 puncte).

În Italia este aşteptată o creştere a PIB de 0,8% în acest an şi 0,9%  în 2017, ritmuri cu 0,1 puncte sub cele estimate în iulie, iar în Spania de 3,1%, respectiv de 2,2% (+0,5 puncte, respectiv +0,1 puncte).

Economia Greciei va creşte cu 0,1% în 2016 şi cu 2,8% anul viitor.

Între statele Europei Centrale şi de Est, Ungaria va consemna un avans al PIB de 2% în acest an şi de 2,5% în 2017, Polonia de 3,1%, respectiv 3,4%, iar Cehia de 2,5% şi 2,7%. În cazul Bulgariei, creşterea va fi de 3% în acest an şi de 2,8% în 2017.