Arhitecții propun împărțirea Bucureștiului în arondismente, ca la Paris

Capitala țării are o împărțire administrativă defectuoasă care ar trebui schimbată după modelul altor capitale europene ce au între 12 și 20 de cartiere.

Divizarea Bucureștiului în șase sectoare, potrivit legii din 2001 a administrației publice, duce la o separare a gestiunii administrative între Primăria Generală și cele de sector, riscându-se astfel acţiuni necorelate, deseori negative pentru oraș, spun arhitecții bucureșteni din Ordinul Ahitecților din România.

Sectoarele fragmentează în prezent orașul în felii radiale imposibil de administrat unitar. Un exemplu este cel al utilităților publice ce reprezintă doar un exemplu de separare a gestiunii. Primăriile de sector și cea centrală și-au împărțit artificial atribuțiile.

În administrarea Primăriilor de sector sunt autorizațiile de construire pentru terenuri în afara zonelor construite protejate (zona centrală), planurile urbanistice de detaliu - PUD - în afara zonelor protejate, salubrizarea, administrarea parcurilor și spațiilor verzi, administrarea rețelei de străzi fără rețele de transport public, gestiunea taxelor și impozitelor locale.

În administrarea Primăriei Generale sunt autorizațiile de construire pentru terenuri în zonele construite protejate (zona centrală), planuri urbanistice de detaliu - PUD - în zonele protejate sau planuri urbanistice zonale – PUZ - în municipiul București, iluminat public, termoficare, transport public, alimentare cu apă și canalizare, administrarea rețelei de străzi cu transport public.

Lipsa colaborării reale și suprapunerile de jurisdicție - atât între Primăria Generală și Primăriile de sector, cât și între ultimele - a condus la abordări diferite pentru probleme similare, dar mai ales la discrepanțe majore la nivel de funcţionalitate şi peisaj urban.

Arhitecții propun o restructurarea administrativă prin înlocuirea celor șase sectoare cu mai multe cartiere (20 arondismente în Paris, 15 municipii în Roma, 12 sectoare în Berlin etc.).