Autostrăzile, eterna promisiune din campanie. Câți kilometri de drumuri a realizat de fapt fiecare Guvern

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

VICTOR PONTA

Victor Ponta, premier din 2012, a cerut votul de încredere al Parlamentului de patru ori. De fiecare dată a reluat promisiunile din programul de guvernare.

Victor Ponta, declarație din 21 decembrie 2012: „Eu cred că în România se pot face autostrăzi. Cred că putem, cu adevărat, să dezvoltăm mari proiecte de infrastructură”.

Planurile cuprindeau peste 1.000 de kilometri de autostradă. Mulţi dintre ei nu au fost nici măcar începuţi, precum autostrada Comarnic-Braşov.

Victor Ponta, 12 mai 2015: „Din tot ceea ce am avut în programul de guvernare, şi am realizat, partea de infrastructură este cu siguranţă partea care mă nemulţumeşte şi pe care în acest an şi anul viitor îmi voi concentra majoritatea energiilor”.

Social-democraţii au mai promis că vor creşte salariul minim pe economie la 1.100 de lei, până la sfarsitul anului 2016. În decembrie anul trecut Guvernul a dat o ordonanţă de urgenţă care stabileşte că de la 1 iulie salariul minim va fi de 1050 de lei. Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator a fost alt obiectiv stabilit în programul de guvernare, iar din octombrie anul trecut măsura a intrat în vigoare.

Victor Ponta, 29 septembrie 2014: „Să ştiţi că şi statul economiseşte bani prin reducerea CAS-ului, în sensul că toţi angajaţi bugetari, practic pentru toţi plătim cu 5% mai puţin”.

Reducerea Taxei pe Valoare Adăugată este o promisiune pe jumătate onorată de cabinetul condus de Victor Ponta. Doar pentru alimente, TVA a scăzut la 9 la sută.

Victor Ponta, 12 mai 2015: „O reducere a preţurilor, poate că nu va fi şi cu siguranţă nu va fi matematic, de la 24 la 9, cu 15%, dar va fi o reducere a prețurilor”.

Premierul spune însă că de la anul cota standard de TVA va ajunge la 20 la sută.

MIHAI RĂZVAN UNGUREANU

În februarie 2012, la Palatul Victoria ajungea fostul director al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu. Analiştii spuneau că Guvernul avea aceleeaşi obiective ca predecesorul său, cabinetul condus de Emil Boc.

Mihai Răzvan Ungureanu, declarație din 9 februarie 2012: „Majorarea prudentă a salariilor din sectorul public şi a pensiilor, stimularea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă, prin impulsionarea investiţiilor, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor euorpene cu obiectivul atingerii unui nivel de circa 20 de procente la finele acestui an”.

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu nu a apucat să realizeze mare lucru. La trei luni de la învestire, Guvernul a picat prin moţiune de cenzură.

EMIL BOC

Emil Boc, pe 22 decembrie 2008: „Guvernul pe care îl reprezint nu va ezita să aplice măsuri dure”.

Aceasta a fost declaraţia de intenţie asumată de Emil Boc, în anul 2008.

Emil Boc: „Atingerea unei ţinte de 45 la sută din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie. Adio bugetarilor de lux, cu salarii de 30.000-40.000 de euro pe lună, din agenţiile guvernamentale”.

În 2010, pe fondul crizei economice, cabinetul a tăiat salariile bugetarilor cu 25%. Şi Guvernul Boc a trecut infrastructura la priorităţi.

Emil Boc, 22 decembrie 2008: „Refacerea a 5.000 de kilometri de drumuri naţionale şi refacerea a 10.000 de kilometri de drumuri judeţene”.

Guvernul a mai promis şi să termine aproape 800 de kilometri de autostradă şi să înceapă lucrările pe încă 800 de kilometri.

La finalul celor trei ani la Palatul Victoria, Emil Boc a finalizat 130 de kilometri, adică aproape de opt ori mai puţin decât îşi propusese, şi a început construcţia altor 200.

CĂLIN POPESCU TĂRICEANU

Guvernul a eşuat şi cu implementarea cardului electronic de sănătate, iar zeci de spitale au fost închise, pentru economii la bugetul de stat.

Guvernul condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu a venit cu altă serie de promisiuni.

Călin Popescu Tăriceanu, pe 28 decembrie 2004: „Vom descătuşa forţele economiei prin introducera cotei unice de impozitare”.

Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a adus cota la 16% atât pentru impozitul pe venit, cât şi pentru cel pe profit.

Călin Popescu Tăriceanu, pe 28 decembrie 2004: „Vom pune în aplicare imediată, din 2005 programul de recalculare al pensiilor pe baza principiului la vechime, funcţie şi pregătire profesională egală, pensii egale”.

La finalul mandatului, premierul s-a lăudat că şi-a depăşit obiectivele iniţiale: valoarea punctului de pensie s-a dublat, iar salariile au crescut cu 60 la sută în numai doi ani.

Nici premierul Călin Popescu Tăriceanu nu s-a ferit de promisiuni în domeniul infrastructurii. Şi-a propus finalizarea a două mari autostrăzi. Chiar dacă doar a început o parte din ele, premierul se declara mulţumit la finalul celor patru ani de guvernare.

Călin Popescu Tăriceanu, fost premier în perioada 2004-2008: „Sunt proiectele legate de culoarele pan-europene de transport: Coridorul IV rutier şi feroviar, care sunt în construcţie, şi autostrada Braşov - Oradea. Aceste obiective sunt în curs de realizare”. Așa explica prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu la bilanţul guvernării.

Produsul Intern Brut a cunoscut cea mai mare creştere după 1990, în anul 2008, la finalul mandatului lui Călin Popescu Tăriceanu.

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase, declarație din 21 decembrie 2000: „Relansarea economiei naţionale, pornind de la opţiunile strategice, elementele de politică monetară, de politică fiscală, elemente care ţin de restructurarea industriei, a sectorului energetic, relansarea agriculturii. Vom scădea în orice caz TVA la câteva produse de bază alimentare”.

Asta promitea Adrian Năstase în 2000, după ce a fost nominalizat pentru funcţia de prim-ministru. La finalul mandatului său de premier, social-democratul s-a lăudat cu creşterea salariilor şi a pensiilor.

„Salariul minim brut pe ţară a crescut de la 1,3 milioane de lei la 2,8 milioane de lei, îndeplinindu-se astfel obiectivul din programul de guvernare, respectiv creşterea în termeni reali cu circa 50% a acestui tip de salariu. Pensia medie reală pentru limita de vârstă cu vechime completă a crescut de la 46,6% la 62,6%”, spunea fostul premier.

Codul fiscal din 2002 a introdus o impozitare progresivă a veniturilor, în cinci tranşe, cuprinse între 18 şi 40 la sută.

Programul de guvernare cuprindea şi promisiuni legate de autostrăzi. Cele mai ambiţioase proiecte: autostrada Nădlac-Timişoara-Arad şi pod peste Dunăre în zona Brăila. Ele nu au trecut, însă, de stadiul de proiect.

Guvernul Năstase a reuşit să construiască 52 de kilometri din autostrada Transilvania, care ar fi trebuit să aibă 415 kilometri.

În 2004, când a plecat de la guvernare, Adrian Năstase spunea că a dus la o creștere economică anuală de peste 5%.