Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi a APC, coordonată de către Costel Stanciu, cadru universitar.
Din ce se fac crenvurștii? Potrivit cercetării, carnea folosită s-a regăsit în proporţii diferite, astfel:
pieptul de pui între 23% şi 80%, carnea de pui între 13% şi 88%, carnea de porc între 17% şi 93%, carnea de vită între 8% şi 79%, carnea de curcan între 4% si 96%, pieptul de curcan 53%, carnea separată mecanic între 50% şi 79%. La 7% din produsele analizate nu apare menţionată în lista ingredientelor cantitatea de carne din reţeta folosită la fabricarea crenvurştilor.
Ceea ce este îngrijorător este faptul că la 26% dintre produsele analizate s-a folosit carne separată mecanic (carne de pasăre separată mecanic, carne de pui şi curcan separată mecanic, carne de pui separată mecanic şi carne de curcan separată mecanic). În jargonul specialiştilor are chiar denumirea de „mâzgă“ sau „noroi“: „noroi alb – white slim, engl.“ (când e vorba de carne de pasăre). Procesul presupune măcinarea carcasei şi pasarea pastei (care cuprinde măcinătura de os, măduva osoasă şi celelalte ţesuturi comestibile) sub presiune.
Cum se aleg crenvurștii
„La alegerea unui sortiment de crenvurşti trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi graşi saturaţi, conţinutul de sare,evitându-se acei crenvurşti care au în compoziţie aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul şi nitritul de sodiu. Totodată, trebuie evitaţi crenvurștii obţinuţi din carne separată mecanic (resturi de ţesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi si ţesut conjunctiv) cu adaosuri de zaharuri, făină de grâu, griş de grâu, fibre de soia, fibre de mazăre, fibre vegetale, proteină animală, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din drojdie, gelatină şi amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, crenvurştii nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor şi a adulţilor cu afecţiuni cardiovasculare”, sfătuiește Costel Stanciu, preşedinte al APC România.
Cele mai sănătoase branduri găsite în magazine
Top 10 mărci de crenvurşti după conţinutul de carne cuprinde Pikok/Polonia cu 93% carne din pulpă de porc şi fără aditivi, Golfera/Italia cu 88% carne de pui şi 2 aditivi, AIA/Italia cu 88% carne de curcan şi pui, dar cu 5 aditivi, Dulano/Germania cu 87% carne de porc şi 2 aditivi, Aldis/România cu 87% carne (60% piept de pui şi 27% carne lucru pui) cu 3 aditivi, Martinel/Reinert/România cu 85% carne de porc şi 3 aditivi, Pikok/Polonia cu 85% carne (72% piept de pui si 13% carne din pulpă de pui) şi 9 aditivi, Perfect Poultry/Slovenia cu 82% carne de pui şi 5 aditivi, Agil/România cu 80% piept de pui şi fără aditivi și Zimbo/Ungaria cu 80% carne (60% carne de porc si 20% carne de vită) şi 5 aditivi.
După numărul de aditivi alimentari topul este condus de Campofrio cu 11 aditivi, Caroli/Familia cu 10 aditivi, Pikok (cei cu 85% carne), Caroli, AIA, cu 9 aditivi, Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi, Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi, Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi, AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi, Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi, Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi și Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi.
În topul 3 APC al mărcilor de crenvurşti fără aditivi alimentari se găsesc Pikok cu 93% carne din pulpă de porc, Agil cu 80% piept de pui și Forzoso cu 59% carne pui şi 29% piele pui.
Potrivit APC, 93% din produsele analizate conţin aditivi alimentari, adică E-uri, de la doi aditivi alimentari până la 11 aditivi alimentari, deci numai 7% dintre produsele analizate nu conţin aditivi alimentari. La 91% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant alimentar care poate genera anumite afecţiuni medicale dacă produsul alimentar este pregătit pentru consum prin prăjire. 42% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant roşu strălucitor obţinut dintr-o specie de insectă numită coşenilă. La 44% dintre produsele analizate gustul şi aroma au fost potenţate cu monoglutamat de sodiu. La 9% dintre produsele analizate s-a folosit caragenan, un agent de îngrosare suspect de apariţa anumitor afecţiuni medicale.