Şefii Lukoil veniţi de la Moscova au fost destul de nonşalanţi când au ajuns la anchetă: procurorii să ia cele 230 de milioane de euro din cele 500 de milioane de dolari plătiţi de Lukoil bugetului de stat. Totuși, cea mai mare parte din acei bani sunt de fapt plătiţi de contribuabilii români. Sunt accizele şi TVA-ul inclus în preţul carburanților. Evaziunea - dacă a fost sau nu se va demostra în instanţă -, este a ruşilor.
Oficialii Lukoil prezintă cifre diferite despre investițiile facute la Petrotel: ba 300 de milioane de euro, ba peste 400. Surse din piață susțin că ar fi și mai reduse, în jur de 200 de milioane de euro, puțin peste nivelul asumat la privatizarea din 1998.
Cele mai multe au fost pentru conformarea la cerințele de mediu și pentru a produce carburanți în funcție de noile norme de poluare. Cea mai mare parte a banilor aduși de Lukoil în România s-au îndreptat către dezvoltarea rețelei de benzinării, care acoperă acum 20% din piață. Practic, rafinaria a fost mai degraba ținută în viață.
„Dacă, bazat pe presiune - care îmi pare o abordare de tip putinian, așa ceva face Putin în țară, nu într-o țară a UE -, comportamentul nostru trebuie să fie pe înțelesul rușilor și va trebui să ne comportăm la fel. Lukoil nu poate să spună: închid pentru că vreau eu, pentru că am probleme cu justiția eu închid și vă pedepsesc, vă las în șomaj, vă afectez și Oltchimul, pentru că sunt Lukoil. Lukoil trebuie să se gândească să dispară de tot de pe piața românească, dacă asta este abordarea. România este stat de drept”, a spus Traian Băsescu.
Rețetă asemănătoare cu cea de la Arpechim
Destul de aproape de Petrotel este Petrobrazi, rafinăria Petrom care a avut parte de investiții de 1,1 miliarde de euro în ultimii zece ani. E drept, este mult mai mare, dar strategia Lukoil arată că nu a vrut să dezvolte rafinăria. Aceeași rețetă a fost aplicată de Petrom la Arpechim, rafinăria de la Pitești închisă între timp. Grupul austriac a fost nevoit să o preia la privatizare, era în pachet, dar nu a investit bani în ea, iar în momentul în care contractul de cumpărare a permis, în 2009, au fost închise porțile.
Lukoil e în proces de regândire a strategiei în regiune
Lukoil a investit masiv în rafinaria Burgas din Bulgaria. Are și avantajul că este direct la mare, țițeiul nu trebuie transportat sute de kilometri prin conducte. Acolo a făcut modernizări de peste un miliard de euro. Este de cinci ori mai mare decât Petrotel și funcționează acum la capacitate redusă. Este pregatită pentru a oferi produse rafinate pentru o piață care depășește Bulgaria. Este o rafinărie regională.
Petrotel a fost de la început pe pierdere în România. Acum șapte ani avea peste o mie de angajați. Acum, la rafinărie lucreaza 470 de oameni. Pe platformă sunt 2.500 de angajați, dar aparțin de alte societați Lukoil, de a căror activitate depind benzinăriile, cele cu care compania-mamă din Rusia a fost foarte atentă în dezvoltarea din România.
În acest moment, Lukoil este într-o etapă în care își regândește prezența pe unele piețe. A vândut benzinăriile din Cehia, Slovacia și Ungaria. Existau chiar speculații că ar vinde și rețeaua de stații din România.
Grupul rusesc avea în portofoliu patru rafinării în Rusia și trei în Europa. Pe cea din Ucraina a vândut-o anul trecut. Banii sunt concentrați către Burgas. În condițiile în care rețeaua de benzinării se restrânge, nu există argument economic pentru a păstra două rafinării, ambele cu pierderi.
Victor Ponta, premierul României, spunea recent: „Dacă se închide, nu mai recuperăm nimic”.
Prinsă în ițele sancțiunilor la adresa Rusiei
Lukoil nu este pe lista europeană a sancțiunilor, dar e pe cea americană. Compania încearcă în această perioadă să-și asigure finanțarea de pe piețele internaționale, însă creditarea companiilor rusești este foarte dificilă.
Lukoil are datorii de aproape 11 miliarde de dolari și se pregătește să-și facă rezerve financiare pentru a rezista în caz că accesul la creditare va fi dificil și pe termen lung. Deja a blocat mai multe investiții și taie costuri.
În aceste condiții, ideea de a închide o rafinărie mică dintr-o piață care poate fi alimentată din altă țară pare a fi justificată de toți indicatorii. Iar ancheta procurorilor nu poate fi decât o scuză.
Doar rușii mai cumpără rafinării
În acest context, președintele Traian Băsescu a cerut azi Guvernului să fie pregătit să preia rafinăria Petrotel de la Ploiești.
„Nu discut abordările dâmbovițene, ci doar amenințarea făcută de un lider al companiei împotriva procurorilor și a României. E inadminisbil. Dacă mâine Lukoil decide să închidă, cer Guvernului să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploiești!”, a spus Traian Băsescu.
Dar ce ar putea să facă statul cu ea? Rafinăriile în toată Europa sunt pe pierderi. Marjele în rafinare sunt bune şi fac administrarea unor astfel de instalaţii proftiabile doar atunci când petrolul e ieftin.
În Europa în ultimii ani doar ruşii au cumpărat rafinării. Şi nu pentru că ar fi profitabile, ci pentru a avea poziţii strategice. Au cumpărat în Italia, Germania, Olanda si Belgia. Chiar a existat un raport al Comisiei Europene în care se atrăgea atenţia că Uniunea a cedat cu prea mare uşurinţă controlul unor puncte strategice cum sunt rafinăriile de petrol.