ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Băncile străine îşi iau înapoi banii pe care i-au pompat în filialele româneşti

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Aşadar băncile locale vor trebui să-și acopere creditele neperformante. Și cu asta se complică treaba. Piața românească nu are resurse financiare cu care să alimenteze băncile, e dependentă de banii externi. În acest contex nu este de aşteptat creditarea la discreție.

Procesul prin care băncile-mamă îşi reduc expunerea pe România se va accentua în perioada următoare, spune şeful Supravegherii din cadrul Băncii Naţionale, Nicolae Cinteză, citat de Ziarul Financiar.

Asta înseamnă că presiunea asupra filialelor locale va creşte. Până acum, retragerile de finanţări au fost acoperite prin suplimentări de capital de 1,7 miliarde de euro şi din resurse proprii ale filialelor.

Procesul de retragere a finanţărilor externe, a început din a doua jumătate a lui 2011, după expirarea aşa-nmitului Acord de la Viena, semnat în 2009 de principalele bănci străine. Prin acel acord, băncile semnatare, printre care Erste, Raiffeisen Bank şi Societe Generale, s-au angajat să menţină liniile de finanţare pentru filialele româneşti vreme de doi ani. Era un termen până la care se considera că va trece ce e mai greu și apoi mediul economic se va îmbunătăți. Criza însă s-a prelungit.

Liniile de finanţare externă au ajuns la un vârf de 25 de miliarde de euro în vara lui 2011, cam la acelaşi nivel înregistrat înainte de izbucnirea crizei.

Sumele s-a menţinut în jurul nivelului de 22-23 de miliarde de euro până la expirarea acordului, în primăvara lui 2011.

Apoi, băncile străine au început să-şi scoată treptat banii din România. Se vedeau tot mai clar semnele unei retrageri, şi chiar guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, atrăgea atenția.

Scurgerea de bani a fost însă ţinută sub control

Raportul de ţară al Fondului Internaţional Monetar din iulie anul aceasta arată că procesul s-a făcut ordonat şi moderat şi că băncile-mamă şi-au redus finanţările către subsidiare cu circa 20 la sută de la începutul lui 2012 şi până în aprilie 2013.

La finele primului trimestru al anului, finanţările externe primite de băncile din România au scăzut sub pragul de 20 de miliarde de euro, cel mai mic nivel de la începutul crizei încoace. Cu acelaşi fenomen s-au confruntat toate ţările din Europa de Est. Băncile occidentale au scos bani din filiale pentru a-i duce acasă. Instabilitatea din zonă şi perspectivele spargerii zonei euro au accelerat plecarea banilor străini din băncile est-europene. Aproape 75 la sută din activele bancare din Europa Centrală şi de Est sunt deţinute de bănci occidentale, cele mai expuse fiind România, Ungaria şi Bulgaria.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare avertiza recent că băncile din Europa de Vest au accelerat retragerea fondurilor din subsidiarele lor din Europa Centrală şi de Est, evoluţie care ar putea ameninţa stabilitatea financiară şi economică din regiune.