Fermă cu autoservire. Fructe de pădure, culese direct de clienţi
Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă, spune un proverb românesc sau - în cazul nostru - în coş. Îţi dă climă bună, sol fertil şi păduri umbroase, tocmai bune pentru fructele de pădure netratate. Iar cei care au ştiut să profite au ajuns să acopere parte din cererea locală de mure, afine şi mai nou, de aronia. Fără îngrășămintele care grăbesc coacerea sunt şi merele din livezile din estul României. Cele mai consumate fructe de la noi ajung apoi în supermarketuri şi reduc din importurile de alimente de peste graniţă. Continuăm astăzi campania despre produse locale, tocmai cele care păstrează autenticitatea agriculturii româneşti.
În ultimii ani au luat avânt şi culturile de fructe de pădure.
Veronica Cozea, proprietar plantaţie de aronia: Produse cu un conţinut de antioxidanţi foarte mare, aronia şi socul. Ne-am schimbat modul de viaţă datorită acestei plantaţii, trăim aproape în mijlocul ei, e adevărat că pe partea financiară o să ajungem la profit în câţiva ani.
100.000 de euro a fost doar investiţia în plantaţie. Proprietarii nu au lăsat nimic la voia întâmplării pentru că au amenajat inclusiv un sistem de irigaţii. Iar Petre, băiatul de 21 de ani al familiei, este cel pe care părinţii se vor baza pentru a duce mai departe această afacere. El se ocupă deja de supravegherea plantaţiei.
-Am înţeles de la părinţii tăi că te-ai înscris la facultatea de Horticultură imediat ce au înfiinţat această plantaţie de aronia.
Petre Cozea: Da! Mi-am dorit să îi ajut cu această afacere şi de asemenea să le ofer clienţilor produse sănătoase, crescute într-o cultură ecologică.
Pe lângă tufele de aronia, în această fermă cresc mure. Pofticioşii le pot încerca la faţa locului.
Veronica Cozea, proprietar zona de mure: Este acel concept de pick yourself - culege singur, vii, recoltezi fructele, vezi cultura, vezi că sunt sănătoase și pleci cu fructele culese de tine, stai câteva ore într-un aer curat.
Fructele de pădure rezistă doar câteva zile la raft.
Veronica Cozea, proprietar zona de mure: Aceste produse sunt pregătite pentru export. În general, țările din vestul Europei, Germania, țările nordice.
Cantităţile de fructe proaspete pe care le găsim în pieţe şi în supermarketuri sunt în continuare destul de mici, în ciuda cererii crescute.
România obţine anual una dintre cele mai bogate recolte de fructe de pădure - peste 27.000 tone. Cea mai mare parte ajunge la export în Germania şi în Austria.
În această vară, ploile abudente au umplut coşurile cu afine şi mure provenite din pădurile Bucovinei. 200 de tone de fructe de pădure s-au strâns deja în depozitele Direcţiei Silvice Suceava. Fructele sunt curățate de frunze și cozi, congelate şi ambalate.
Felicia Raia, șef Centru de Colectare fructe Sadova: Se pune un strat de marfă proaspătă, se pune un calup şi se lasă la congelat treptat până se ajunge la -35 de grade.
Fructele sunt transformate în gemuri şi dulceţuri sau sucuri. Iar profitul e bun atât pentru direcţiile agricole din ţară, cât şi pentru cultivatori. O tonă de zmeură costă 2.500 de euro, iar una de afine ajunge până la 2.200 de euro.
Lucrurile stau diferit atunci când vine vorba despre producţia de mere, care atinge anual aproape 500 de mii de tone. Suntem de altfel pe locul 7 în Europa la acest capitol. Iar livezi cum este cea din Bacău sunt pline de mere care ajung încărcate spre rafturile marilor magazine.
Vorbim despre 100 de tone, adică o parte din totalul producţiei anuale strânse de pe 96 de hectare. Cantităţile recoltate au tot crescut în ultimii ani. Nu sunt folosiţi fertilizanţi chimici. Pomii filtrează substanţele nutritive din sol.
Lucian Florea, administratorul unei livezi: Să vedeţi la noi în depozit cum, după o săptămână de la recoltare, miroase a măr efectiv, mirosul acela de măr pe care îl ştiam, când mirosiţi alte mere din Polonia, când le ţii în casă, nu miroase.
La nivel european, unul din 4 mere este produs în Polonia - ţară care produce anual 3,21 milioane de tone de mere. Italia şi Franţa se află pe următoarele două locuri, cu peste 1 milion de mere produse fiecare.
Lucian Florea, administratorul unei livezi: Este o mare diferență între noi și producătorii din Polonia, de exemplu, sau Italia. Produc toți, dar vând împreună. Noi nu am reușit să înțelegem, doar vânzând împreună vom fi puternici și vom reuși să asigurăm piața. Să fim mai patrioți, să consumăm produse locale.
România este pe locul 2 în UE în funcţie de suprafeţele acoperite de livezi de meri. Astfel, din cele 10 milioane de hectare de teren agricol, pe 144.000 de hectare avem livezi şi plantaţii de fructe de pădure.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
